469 citiri

Refuzând să urmeze opinia publică care ar putea fi prea ușor fabricată, Bertrand Russell a fost de două ori încarcerat

[Totuși, ceea ce este și mai interesant în contextul actual este întinderea propriei vieți implicate politic a lui Russell. În scrierile sale voluminoase, adresate unui public amator, mai degrabă decât altor filozofi profesioniști, el luptă cu pericolele pe care le prezintă pentru societate un set bine dezvoltat de științe și, în special, cu modalitățile prin care tehnologia poate fi eficient utilizată pentru a împiedica oamenii să gândească pentru ei înșiși. Refuzând să urmeze opinia publică, care, potrivit lui Russell, ar putea fi prea ușor fabricată pentru a se conforma intereselor celor cu putere socială, Russell a fost de două ori încarcerat: mai întâi pentru că a protestat împotriva implicării Marii Britanii în Primul Război Mondial, iar apoi în 1961 pentru protestul împotriva implicării britanicilor în cursa înarmării nucleare.

Pentru cei care se ocupă de reflecția morală la sfârșitul secolului XX, exemplul lui Russell este important din mai multe puncte de vedere. Tehnologia și comunicarea în masă și-au consolidat, dacă mai era loc, controlul asupra gândirii libere, democratice. (…)]

What is more interesting in the present context, however, is the breadth of Russell’s own politically engaged life. In his voluminous writings addressed to a popular audience rather than to other professional philosophers, he wrestles with the dangers a well-developed set of sciences poses for society, and in particular the ways in which technology may be effectively used to prevent people from thinking for themselves. Refusing himself to follow public opinion, which according to Russell could all too easily be manufactured to conform to the interests of those with social power, Russell was twice imprisoned: first for protesting Britain’s involvement in World War I, and then again in 1961 for protesting British involvement in the nuclear arms race.

For those engaged in moral reflection at the close of the twentieth century, Russell’s example is important in more ways than one. Technology and mass communication have, if anything, tightened their grip on free, democratic thought. (…)

Michael Stingl
(Ethics I (1900-45) în Philosophy of Meaning, Knowledge and Value in the Twentieth Century (coord. John Canfield), ed. Routledge, vol 10, a doua ediție, 2004, la pp. 156-157)

Back To Top