109 citiri

E clar că din acest text nu se înțelege. Vorbim de reguli de fond, reguli de procedură, drept substanțial, drept procedural? – nimeni nu știe nimic.

Procuror Elena Hach: Acum o problemă spun eu interesantă, deci judecătorul de penal trebuie să soluționeze acea împrejurare calificată sau autocalificată ca și chestiune prealabilă conform regulilor de competență aplicabile problemei.
Problema este în felul următorul: judecătorul de drept penal va fi pus în fața unor chestiuni care țin de civil, unor chestiuni care țin de contencios administrativ, în fața unor chestiuni care țin de comercial. El este specializat în dreptul penal. Evident că specializarea pe celelalte domenii calificate, pe celelalte împrejurări calificate ca făcând parte din alte domenii sau ramuri ale dreptului, nu există. Și întrebarea mea este: este un beneficiu pentru petiționar, pentru cel care invocă această împrejurare? Adică este un beneficiu în sensul că atras de frumusețea instituției poate să-i dea dreptate având în vedere că avocatul este bine pregătit și bine calificat pe acea împrejurare invocată în fața instanței? Este un dezavantaj pentru petiționar-petent faptul că acel judecător nu este specializat? Este un argument pentru un procuror pentru a ataca eventualul act pronunțat de către judecătorul nespecializat pe acea chestiune calificată ca fiind chestiune prealabilă? Doamna avocat Manuela Gornoviceanu, ce părere aveți?
Avocat Manuela Gornoviceanu: Mai întâi aș vrea să fac o remarcă față de ce s-a discutat înainte, ceea ce a spus doamna procuror Șinc vizavi de eventuala autoritate de lucru judecat a chestiunii prealabile rezolvate în penal și de faptul că, în aprecierea dânsei, 52 ar permite instanței penale să soluționeze cu titlu de chestiune prealabilă un raport juridic din altă materie doar în scopul soluționării procesului penal. Este clar că această prorogare de competență operează în scopul soluționării procesului penal pentru că altfel nu ar avea ce căuta în Codul de procedură penală și nu ar avea absolut nicio logică, eu știu .. ca instanța penală să ajungă să soluționeze, să se ducă undeva toată evoluția jurisprudențială și doctrinară pe o anumită materie și să ajungă instanța penală să soluționeze – specializată fiind în penal – chestiuni din altă materie. Însă, textul nu face niciun fel de distincție. Faptul că scopul normei este acesta – de a permite soluționarea procesului penal, nu cred că înseamnă că soluția, adică rezolvarea chestiunii prealabile, modul de soluționare, s-ar aplica doar legat de procesul penal. Pot fi extraordinar de multe situații în care acea chestiune prealabilă să aibă relevanță în general pentru raportul juridic, și nu cred că hotărârea din penal, prin care este soluționată chestiunea prealabilă, nu ar avea niciun fel de efect juridic, sau nu ar avea autoritate de lucru judecat, sau n-ar avea altceva. Dimpotrivă chiar, aș spune că nu mai există o altă șansă pentru persoana care face obiectul unei proceduri penale de a relua acea chestiune în fața unei instanțe civile, cu alt prilej viitor, în alte scopuri. Textul este foarte clar. Instanța soluționează, și asta face. (…) Practic, nu cred să avem în sistemul de drept național un text care să limiteze soluția pronunțată de o instanță legal competentă, pentru că 52 asta operează – prorogare legală de competență, și să limiteze deci efectele soluției, raționamentele, efectele soluției, doar la acel proces și atât. Dimpotriva.
Trecând peste asta, vorbeați de regulile de procedură și felul în care s-ar soluționa de fapt chestiunea prealabilă. E clar că din acest text nu se înțelege. Vorbim de reguli de fond, reguli de procedură, drept substanțial, drept procedural? – nimeni nu știe nimic. Doar a doua parte este clară: mijloace de probă. Aici e clar. Avem mijloace de probă pe care le avem în materia de origine. Ce ar putea însă însemna „potrivit regulilor”, eu la vremea respectivă, când am scris pe acest subiect, am înțeles că tot. (…)

Notă MMB: A se vedea și George Orwell, aici: „în prezent ne-am coborât la un așa nivel încât reiterarea sau reformularea evidentului a devenit prima datorie a oamenilor inteligenți”.

Manuela Gornoviceanu
(Chestiunile prealabile – calul troian în procesul penal. Partea a II-a, 7 ianuarie 2021, min. 45:35, JURIDICE.ro, disponibil aici).

Back To Top