Pentru a acoperi „golurile” rămase în urma arestărilor și epurărilor …

27 aprilie 2018
301 citiri

Pentru a acoperi „golurile” rămase în urma arestărilor și epurărilor, în procesul de selectare a noilor cadre s-a considerat, încă de la început, că devotamentul față de partid al unei persoane, mai cu seamă manifestat în anii grei ai ilegalității și pe parcursul detenției politice, dublat de o origine socială „sănătoasă”, poate suplini cunoștințele profesionale și experiența, atât de necesare într-un domeniu sensibil ca acela ar serviciilor secrete și al activității polițienești.
Ca urmare a acestei „politici de cadre”, au fost trimiși în SSI foști deținuți din rândul ilegaliștilor și vechilor agenți societici, dar și unii proaspăt aderenți la partidul comunist, cu misiunea de a-și însuși mijloacele și metodele muncii de informații de la vechii angajați care erau încă păstrați în serviciu. În acest punct, trebuie subliniat că, în pofida faptului că literatura de specialitate acreditează ideea că în Serviul Secret și în SSI lucrau adevărate genii, investigațiile mai atente în arhive prezintă lucrurile mai nuanțat. De altfel, N. D. Stănescu, fost șef al SSi în perioada 12 martie- 12 iulie 1945, referindu-se la surbordonații săi din perioada când conducea Biroul de Presă și Studii politice de pe lângă Frontul de Est al Serviciului Secret 1938, nota:

Cât privește colaboratorii ce-mi fuseseră dați ca să-i coordonez, aceștia – pe de o parte – erau rude sau cunoscuți îndeaproape de-ai familiei lui Tulbue (cpt. Emil Tulbure, adjunctul șefului Frontului de Est – n. a.) și deși mai toți erau titrați universitari, numai intelectuali nu erau, cu toate că intelectual poate fi cineva chiar dacă nu are patalama eliberată de vreo facultate. Calitatea lor intelectuală era dintre cele mai slabe și mai toți nu erau în stare să redacteze sau stilizeze cea mai simplă lucrare, așa încât, deși încadrați în grade care cereau aceasta, nu îndeplineau decât funcția de translatori, mie revenindu-mi exclusiv sarcina redactării, ajutoarele mele fiind vegetarieni intelectuali. (…) Cu altfel de oameni care, sub raport intelectual, nu depășeau cu mult nivelul unor conțopiști de arhivă, se îndeplineau atribuțiile unuia din importantele comportimente ale une instituții importante a statului.

Așadar, sistemul pilelor și al numirilor în funcții „de dragul obrazului” nu a fost inventat de comuniști, sistemul informativ românesc resimțând povara acestor tare și în perioada anterioară.(…)

Florian Banu
(De la SSI la SIE: O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), ed. Corint, 2016, la pp. 262-3)

Lasă un răspuns