O dilemă greu de soluționat și care a dat multă bătaie de cap conducerii Securității (sau ce înseamnă să nu citezi cum trebuie …)

16 mai 2018
302 citiri

O dilemă greu de soluționat și care a dat multă bătaie de cap conducerii Securității a fost aceea dacă pentru un ofițer de informații sunt esențiale calitățile înnăscute sau cele dobândite. Opiniile dominante în cadrul structurilor de informații externe au oscilat, în funcție de modificările impuse de conducerea de partid. Astfel, dacă în SSI s-au menținut până la înlăturarea lui Sergiu Nicolau opiniile că această muncă reclamă calități înnăscute, ulterior, exprimarea unor astfel de idei a fost considerată drept o veritabilă blasfemie.

În acest sens, ministrul Alexandru Drăghici se pronunța fără echivoc, în cadrul unei ședințe din mai 1963:

A fost o perioadă când au existat anumite teorii, în rândul ofițerilor de securitate, că munca cu agentura și munca operativă poate fi îndeplinită numai de oameni care au aptitudini înnăscute. Viața a dovedit că nu aceasta este realitatea, viața a dovedit că orice comunist, devotat partidului și statului nostru, poată să îndeplinească orice sarcină, oricât de grea ar fi.

Totuși, tot viața era cea care îl contrazicea pe temutul ministru de Interne, arătându-i că în unele cazuri numai devotamentul față de partid nu este de ajuns, făcându-l să concluzioneze, într-o altă ședință, că „sunt și cazuri când avem muncitori care nu pot să redacteze o notă informativă, nu pot să-ți redea de la agentul respectiv ceea ce i-a dat acesta, atunci putem oare să ținem în aparatul de securitate astfel de elemente, care nu sunt capabile să-și îndeplinească sarcinile? Cred că am face o mare greșeală„.

Treptatea, realitatea dură a reușit să schimbe mentalitățile marcate de ideologie și să-i facă pe liderii partidului comunist să înțeleagă că este o diferență esențială între lozinca denaturată conform căreia „orice bucătăreasă poate conduce statul„, și fraza originală a lui Lenin ( Noi știm foarte bine că orice muncitor necalificat și orice bucătăreasă nu sunt capabili să preia chiar acum conducerea statului, însă noi cerem să ne debarasăm imediat de prejudecata cum că a conduce statul, a afectua activitatea cotidiană de administrare sunt capabili doar funcționarii bogați sau cei din familii bogate – V. I. Lenin, Vor menține oare bolșevicii puterea de stat?, 1917). Ca urmare, Ion Stănescu, liderul cu ambiții de modernizare a Securității, era nevoit să admită „este adevărat că devotamentul trebuie să fie pe primul loc la un lucrător de securitate, dar numai cu devotamentul nu facem nimic, dacă omul nu are aptitudini, pasiune și înclinațiile necesare pentru o asemenea muncă”.

Florian Banu
(De la SSI la SIE: O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-989), ed. Corint, 2016, la pp. 545-6)

Lasă un răspuns