În 1983, când Curtea Constituțională a Belgiei a fost înființată, optarea pentru un efect ex tunc părea logică. Neconstituționalitatea a fost văzută ca un viciu care mânjea legea de la intrarea sa în vigoare

9 august 2018
428 citiri

[În 1983, când Curtea Constituțională a fost înființată, optarea pentru un efect ex tunc părea logică. Neconstituționalitatea a fost văzută ca un viciu care mânjea legea de la intrarea sa în vigoare.
(…)
În mod similar, comunitatea juridică a considerat că efectul retroactiv al hotărârii Curții Constituționale este evident.
Efectele temporale alternative, cum ar fi un efectul ex nunc sau pro futuro, au fost cu greu luate în serios atunci când s-a întâmplat să fie menționate. Deși comparația a fost realizată cu Austria și chiar cu Iugoslavia, posibilitatea unui efect ex nunc a fost rapid eliminată. Această tehnică semăna prea mult cu o abrogare legislativă.]

In 1983, when the Constitutional Court was established, opting for an effect ex tunc seemed logical. Unconstitutionality was seen as a vice which besmirched the statute from its entry into force.
(…)
Similarly, legal scholarship deemed the retroactive effect of the ruling of the Constitutional Court self-evident.
Alternative temporal effects, such as an effect ex nunc or pro futuro, were hardly taken into account, if they were mentioned at all. Although the comparison was drawn with Austria and even Yugoslavia, the possibility of an effect ex nunc was quickly swept away. This technique resembled too much a legislative abrogation.

Sarah Verstraelen
(The Interplay of Temporal Effects of Judicial Decisions within the Belgian Legal Order în The Effect of Judicial Decisions in Time, Intersentia, 2014, la pp. 38-9)

Lasă un răspuns