538 citiri

Ce poate folosi cuiva dreptul de vot dacă nu are și dreptul să discute cui să încredințeze votul?

Când libertatea e acordată unora și refuzată altora, avem privilegiu deoparte, servitute de alta. Un guvern care ar acorda libertatea absolută a presei unora, și ar supune pe alții regimului cenzurii, ar fi un guvern de privilegiu. În acest caz justiția e violată. Când o lege recunoaște unora, prin faptul nașterii, dreptul de a exercita cutare drepturi politice, pe care le refuză altora, această lege e injustă, pentru că pe unii îi înalță, iar pe alții îi consideră într-o servitute.
Alteori se întâmplă ca legea deși acordă la toți drepturi, dar le acordă în mod cu totul restrâns. În acest caz avem libertate parțială. Așa de exemplu, când legea acordă tuturor dreptul de vot, însă refuză iarăși tuturor dreptul de întrunire, libertatea politică e o libertate parțială, trunchiată.
Ce poate folosi cuiva dreptul de vot, dacă n-are și dreptul să discute în ce condițiuni și cui să încredințeze votul? În lipsă de o înțelege comună și prealabilă asupra persoanei, am putea avea în urnă 500 de nume diferite pentru 500 de alegători. Orice exercițiu al dreptului de vot presupune exercițiul dreptului de reuniune, și de aceea, în fapt, totdeauna alegerile sunt precedate de perioada întrunirilor.

Constantin G. Dissescu
(Drept constituțional, 1915, p. 445-446)

Back To Top