673 citiri

Instanţa de control judiciar a apreciat că Decizia nr. 6/2017 a ÎCCJ este irelevantă pentru interpretarea efectelor Deciziei CCR nr. 405/2016

Revenind la situaţia din cauza de faţă, se reţine că în considerentele Deciziei nr. 106/CO/25.05.2017 a Curţii de Apel Timişoara s-a făcut referire la Decizia nr. 6/2017 a ÎCCJ, menţionându-se: „ În acest sens, nu pot fi primite nici apărările contestatorului în legătură cu fondul cauzei…., dar nici aspectele legate de Decizia nr. 6/2017 a ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât această decizie se referă la altă situaţie decât cea în care se află condamnatul T_____ O_____ L_____, ea referindu-se la interpretarea art. 253 ind. 1 C .p. vechi în sensul lămuririi incidenţei Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603/2015 în privinţa faptei funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut direct sau indirect un folos patrimonial pentru o persoană care s-a aflat în raporturi financiare ”.

Prin urmare, instanţa de control judiciar a apreciat că Decizia nr. 6/2017 a ÎCCJ este irelevantă pentru interpretarea efectelor Deciziei CCR nr. 405/2016, dezlegarea fiind circumscrisă exclusiv lămuririi efectelor produse de o altă decizie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 603/2015).

La data de 13.04.2018 (ulterior soluţionării definitive a contestaţiei anterioare) a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 26/2017, prin care s-au respins ca inadmisibile două sesizări având ca obiect interpretarea art. 4Cod penal din perspectiva Deciziei CCR nr. 405/2016.

Analiza considerentelor decisive (cele care au fundamentat această soluţie) este extrem de importantă în prezenta cauză, deoarece instanţa supremă a menţionat explicit că problema de drept referitoare la efectele ce decurg din Decizia CCR nr. 405/2016 a fost deja rezolvată printr-o jurisprudenţă constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, respectiv Deciziile nr. 18 din 27.09.2016 şi nr. 6 din 28.02.2017. (acest paragraf redă ce a susținut avocatul contestatorului, dar cu ghinion oricum, adică tot a pierdut –  MMB).

Notă MMB: A se observa cum atunci când Curtea de Apel Timișoara refuză să aplice varianta de interpretarea cea mai puțin dăunătoare condamnatului, variantă de altfel îmbrățișată de ÎCCJ într-o situație analoagă, aceasta nu alege totuși să aștepte și să facă deci mai întâi o cerere de dezlegare prealabilă, sau o sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. În schimb, alege pur și simplu să se pronunțe în defavoarea condamnatului pentru că ea este evident specializată și în drepturi fundamentale, drept constituțional și interpretare unitară – toate în dezavantajul condamnatului.

Tribunalul Arad
(Sentința penală nr. 332/2018, ședința publică din data de 22 august 2018, motivată în data de 27 august 2018, www.rolii.ro apud www.sintact.ro)

Back To Top