349 citiri

Este adevărat că, ocazional, ambele noastre instanţe pot adopta abordări divergente într-o chestiune determinată

Deşi este adevărat că, ocazional, ambele noastre instanţe pot adopta abordări divergente într-o chestiune determinată, sunt convins că, principial, ambele instanţe se străduiesc să atingă convergenţa, precum demonstrează hotărârile CEDO în Povse împotriva Austriei şi Avotins împotriva Letoniei, şi cele ale CJUE în Aranyosi şi Căldăraru şi C.K.

Această convergenţă reală facilitează aplicarea şi interpretarea drepturilor fundamentale de instanţele naţionale, care sunt chemate să activeze într-un sistem pluristratificat al protecţiei drepturilor fundamentale, ce există în Europa. Cel mai important, această convergenţă nu este lăsată la voia întâmplării, ci este consecinţa unor raporturi constructive şi de cooperare între CJUE şi CEDO, care se întemeiază pe curtoazie şi respect reciproc. (Notă MMB: a se observa noțiunile extrajuridice folosite pentru a scuza o lipsă de coordonare juridică autentică care nu face decât să dea naștere la și mai multe cauze ce sunt probabil introduse din disperarea de a utiliza toate căile ce ar putea oferi un remediu just, mai ales că inclusiv Președintele CJUE recunoaște că pot exista abordări divergente într-o chestiune determinată, i.e. speță anume, cu un justițiabil anume. De asemenea, săraca instanță națională care are obligația de a aplica prioritar și direct CEDO și jurisprudența aferentă (adică de a îmbrăca haina judecătorului CEDO la nivel național) … atunci când va constata divergența cu CJUE … )

Koen Lenaerts
(CEDO şi CJUE: Crearea de sinergii în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale în RRDE, nr. 3/2018, accesat pe www.idrept.ro)

Back To Top