261 citiri

Cu toții, sau foarte mulți (autorități publice și cetățeni) avem convingerea că statul de drept și democratic se deosebește, și trebuie să se deosebească, de statul despotic

Intrarea în vigoare a Constituției a declanșat, firesc, interesante dispute teoretice, cu reale implicații practice, privind unele instituții, structuri și activități. Este de necontestat că legea fundamentală a instituționalizat o nouă ordine constituțională care încearcă să-și dovedească eficiența și mai ales viabilitatea. Receptarea însă a noii ordini constituționale este dificilă și chiar destul de derpate de ceea ce ar trebui să fie.

Această stare, explicabilă prin fireștile rezerve față de tot ce este nou, ridică semne de întrebare dacă o raportăm la dezideratele ce ni le-am propus. Cu toți (sic!), sau foarte mulți (autorități publice și cetățeni) avem convingerea că statul de drept și democratic se deosebește, și trebuie să se deosebească, de statul despotic. De asemenea, înțelegem că integrarea în structurile democratice europene (consilii, parlamente, comitete, curți, asociații, parteneriate) implică receptarea principalelor reguli de comportament și acțiuni specifice acestora, implică crearea de instituții, retușuri, corecturi.
Toate acestea implică transformări, regândirea structurilor și instituțiilor și, mai ales, eforturi. Sub acest al doilea aspect, viteza de marș pare a fi mai puțin rezonabilă.

Prof. univ. dr. Ioan Muraru, dr. Mihai Constantinescu
Judecători, Curtea Constituțională a României
(Aspecte teoretice ridicate în fața Curții Constituționale privind actele juridice supuse controlului de constituționalitate, Dreptul, nr. 2/1995, la p. 3)

Back To Top