343 citiri

Curtea consideră că în mod corect s-a reţinut că urmare imediată a acţiunii concordante a coinculpaţilor descrisă de ÎCCJ a dus la perturbarea disciplinei care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului, slăbirea autorităţii instituţiei, prejudicierea credibilităţii si prestigiului M.A.I., ceea ce constituie o vătămare a intereselor legitime ale M.A.I., credibilitatea şi prestigiul unităţii reprezentând un interes legitim public

(…)

În prezenta cauză, în mod evident situaţia de fapt a fost reţinută cu caracter definitiv prin sentinţa penală nr.731/07.05.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, definitivă prin decizia nr.123/13.05.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, instanţa fiind chemată doar a aprecia dacă actualmente urmarea imediată reţinută a fi produsă prin acţiunea ilicită a petentului condamnat constituie o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, în cauză M.A.I. În mod corect petentul condamnat a învederat instanţei că s-a reţinut drept urmare imediată a acţiunii concordante a coinculpaţilor (încălcarea flagrantă a mai multor ordine şi dispoziţii legale prin care se interzice scoaterea la concurs a unor posturi, întocmirea în fals a unor documente care au circulat în interiorul instituţiei, organizarea unor examene formale) perturbarea disciplinei care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului, slăbirea autorităţii instituţiei, prejudicierea credibilităţii si prestigiului M.A.I.. Instanţa apreciază însă, în dezacord cu petentul că o astfel de urmare imediată constituie o vătămare a intereselor legitime ale M.A.I., credibilitatea şi prestigiul unităţii reprezentând un interes legitim public. Pentru aceste considerente, în baza art. 23Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.116/2013 instanţa a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petentul condamnat B___ C_________ C_______ de aplicare a legii penale de dezincriminare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat contestaţie petentul B___ C_________ C_______, contestaţie care a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.12.2014, sub număr de dosar XXXXXXXXXXXX.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că în situaţia faptelor de abuz în serviciu comise în varianta reţinută în sarcina condamnatului, respectiv acele acţiuni/inacţiuni prin care se cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145, a intervenit legea penală de dezincriminare întrucât acestea nu mai constituie infracţiuni potrivit legii noi datorită modificării conţinutului constitutiv al infracţiunii; aprecierea intervenţiei legii de dezincriminare se va face prin apreciere in concreto , intervenind în situaţia în care fapta concretă comisă de inculpat nu mai atrage răspunderea penală. Contestatorul a susţinut că în conţinutul întregii decizii penale nr. 123 din data de 13.05.2013 a ÎCCJ nu a fost identificat nici un drept şi nici un interes legitim al vreunei persoane fizice sau juridice a cărui vătămare să fi fost cauzată prin faptele imputate. De asemenea, s-a susţinut că instanţa de judecată nu este pusă în situaţia de a aprecia dacă tulburarea însemnată a bunului mers al MAI constituie o vătămare în sine a drepturilor sau intereselor legitime ale acestei instituţii.
(…)

Cu privire la reţinerea instanţei de fond vizând faptul că urmarea imediată reţinută de ÎCCJ reprezintă o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale MAI, credibilitatea şi prestigiul unităţii reprezentând un interes legitim public, contestatorul a arătat că noţiunea de interes legitim este definită de Legea 554/2004, credibilitatea şi prestigiul neregăsindu-se în această definiţie. Simpla apreciere a instanţei de fond în acest sens este total neîntemeiată, în lipsa unei prevederi legale care să legitimeze un astfel de interes public. Totodată, în conţinutul întregii decizii a ÎCCJ nu a fost identifica nici un drept sau interes legitim al vreunei persoane fizice sau juridice a cărui vătămare să fi fost cauzată prin faptele imputate.

(…)

În ceea ce priveşte fondul problemei, respectiv dacă faptele de abuz în serviciu pentru care s-a dispus condamnarea petentului au fost dezincriminate, instanţa arată că în mod corect petentul a expus în motivele sale de contestaţie faptul că intervenţia legii de dezincriminare se va face prin apreciere in concreto, intervenind în situaţia în care fapta concretă comisă de inculpat nu mai atrage răspunderea penală. Prin urmare, nu se va apela la un criteriu formal, de denumire a infracţiunii sau chiar modificare a descrierii acesteia ci se va analiza dacă fapta pentru care s-a dispus condamnarea, în concret, se regăseşte în conţinutul constitutiv al vreunei infracţiuni din noua lege penală.

Însă, astfel cum s-a arătat mai sus, trebuie să se analizeze dacă, în concret, fapta descrisă prin hotărârea de condamnare se mai regăseşte în prevederile art. 297 al. 1 NCP. Or, fără a relua motivarea expusă pe larg în cuprinsul hotărârii contestate, Curtea consideră că în mod corect s-a reţinut că urmare imediată a acţiunii concordante a coinculpaţilor descrisă de ÎCCJ (încălcarea flagrantă a mai multor ordine şi dispoziţii legale prin care se interzice scoaterea la concurs a unor posturi, întocmirea în fals a unor documente care au circulat în interiorul instituţiei, organizarea unor examene formale) a dus la perturbarea disciplinei care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului, slăbirea autorităţii instituţiei, prejudicierea credibilităţii si prestigiului M.A.I., ceea ce constituie o vătămare a intereselor legitime ale M.A.I., credibilitatea şi prestigiul unităţii reprezentând un interes legitim public.

În mod eronat contestatorul s-a raportat la noţiunea de interes legitim astfel cum este definită de Legea 254/2004, în situaţia în care un termen nu este definit de legea penală fiind necesară raportarea la înţelesul său comun. În această situaţie prin interes se are în vedere ceea ce este important pentru o persoană fizică sau juridică, legitimitatea presupunând şi aşteptarea rezonabilă a recunoaşterii publice a acestor interese. Or, în speţă, fiind vorba de M.A.I şi modalitatea de ocupare prin concurs a unor posturi în mod evident neregulile provenind chiar de la angajaţii său sunt de natură a aduce o prejudiciere a imaginii unităţii, în mod corect reţinându-se că prestigiul acesteia cât şi credibilitatea încadrându-se în noţiunea de interes legitim.

Mai mult, Curtea arată că aceeaşi noţiune de vătămare a intereselor legale ale unei persoane se regăsea şi în vechea reglementare, respectiv în dispoziţiile art. 246 VCP. După cum s-a arătat în doctrină şi practică (Notă MMB – să nu care cumva să o identifice care e acea doctrină, și care e acea practică, și să nu care cumva să zică dacă e majoritară doctrina și practica, sau doar minoritară … putem noi oare ghici?!?), acest text de lege reprezenta norma generală, aplicabilă în cazul încălcărilor atribuţiilor de serviciu tocmai pentru că urmarea prevăzută este mai largă, art. 247 şi 248 VCP fiind variante speciale acestei infracţiuni. În măsura în care nu s-ar fi regăsit urmările prevăzute la aceste texte de lege, instanţa ar fi trebuit să verifice dacă acţiunea/inacţiunea respectivă nu a produs urmarea la care face referire art. 246. Prin urmare, faptul că ÎCCJ nu s-a raportat la o astfel de vătămare, nu înseamnă că ea nu există ci doar că a îmbrăcat forma specifică prevăzută de art. 248 VCP.
Faţă de toate acestea, Curtea apreciază contestaţia ca nefiind întemeiată, astfel că în baza art. 425 1 al. 7 pct. 1 lit. b Cpp o va respinge iar în vaza art. 275 al. 2 Cpp va obliga contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Curtea de Apel București
(Decizia nr. 36/2015, ședința publică din 19 ianuarie 2015, www.rolii.ro apud www.sintact.ro)

Back To Top