328 citiri

Libertatea de a crea legea de către instanțe apare atunci când începe să dispară legătura strictă dintre o instanță și o ordine de drept: deciziile devin mai puțin previzibile, iar raționamentul juridic este mai complex și plin de concepte flexibile

[Instanțele și judecătorii sunt elemente cheie în orice ordine juridică. (…)
(…)
Decizia Van Gend en Loos a schimbat profund înțelegerea dreptului european. După cum am văzut, dreptul internațional nu pretinde că trebuie să fie aplicat direct de instanțe (…).
Înainte de Van Gend en Loos aceasta ar putea fi și interpretarea dreptului european: Tratatul CEE și dreptul secundar impuneau obligații statelor, dar nu și persoanelor fizice. Dreptul european, fără intervenția statelor, nu ar afecta în mod direct instanțele interne. Van Gend en Loos a schimbat această înțelegere și, în același timp, întregul sistem juridic european.
După Van Gend en Loos, instanțele interne ar trebui să aplice direct dreptul european. Intermedierea statelor nu mai este necesară pentru a face efectiv dreptul comunitar pentru persoane și instanțe. În prezent, această idee e de la sine presupusă, dar este totuși convenabil să ne gândim la consecințele acestui efect direct.
(…)
Decizia Van Gend en Loos a introdus o nouă lex fori, lex fori european. După cum tocmai am văzut, această introducere a schimbat relația dintre ordinea juridică și instanțele de judecată. Judecătorii trebuie să se ocupe acum de două ordine juridice diferite, amândouă trebuind să fie aplicate ca legea adecvată a instanței.
(…)
Este clar că instanțele, într-un fel „domesticite” de concentrarea puterii legislative mai întâi în mâinile regilor și, mai târziu, în cele ale statele moderne, au revenit să joace un rol de lider într-o lume în care ar trebui, aceleași curți, să aplice ca lege proprie ordine de drept diferite. Atunci când legătura strictă a instanței cu o ordine juridică specifică începe să dispară, libertatea de a crea legea apare, iar deciziile devin mai puțin previzibile, iar raționamentul juridic este mai complex și plin de concepte flexibile. Viitorul va confirma (sau nu), dar cred că, în acest moment, suntem deja capabili să vedem că, într-un fel, raționamentul instanțelor deja devine mai flexibil, mai puțin bazat pe inferențe rigide și mai deschis către utilizarea legislației străine, a materialelor juridice încă neintrare în vigoare și a principiilor flexibile. Această modificare este legată de slăbirea conexiunii instanței cu un sistem juridic. (…)]

Courts and judges are key elements in any legal order. (…)
(…)
The Van Gend en Loos decision profoundly changed the understanding of European law. As we have seen, international law does not claim to be directly applied by the courts (…).
Before Van Gend en Loos this could be also the interpretation of European law: the EEC Treaty and secondary law imposed obligations on the states, but not on individuals. European law, without the intervention of the states, would not directly affect domestic courts. Van Gend en Loos changed this understanding and, at the same time, the entire European legal system.
After Van Gend en Loos, domestic courts should apply European law directly. The intermediation of the states is no. longer necessary in order to make Community law effective for individuals and courts. Nowadays, this idea has been completly taken for granted, but it is still convenient to think about the consequences of this direct effect.
(…)
The Van Gend en Loos decision introduced a new lex fori, the European lex fori. As we have just seen, this introduction changed the relationship between the legal order and the courts. The judges now have to deal with two different legal orders, both of them needing to be applied as proper law of the court.
(…)
It is clear that the courts, in some way ‘domesticated’ by the concentration of legislative power first in the hands of the kings and later in the modern states, have returned to playing a leading role in a world in which the same courts should apply different legal orders as their own law. When the strict connection of the court to a specific legal order begins to vanish, the freedom to create law emerges and the decisions become less predictable and the legal reasoning more complex and full of flexible concepts. The future will (or will not) confirm that, but I think that, at this point in time, we are already able to see that in some way the courts’ reasoning is becoming more flexible, less based on rigid inferences and more open to the use of foreign law, legal materials still not in force and flexible principles. This change is related to the weakening of the connection of the court to the legal system. (…)

Rafael Arenas Garcia
(The New Role of Judges in the EU: Going Back to Middle Ages în EU Law after the Finanial Crisis, Intersentia, la pp. 301, 310, 313 )

Back To Top