479 citiri

Diferența dintre ne bis in idem privit ca principiu general de drept al Uniunii, și ne bis in idem prevăzut de Cartă

[Până în prezent, am tratat articolul 50 din Cartă, dar acest lucru nu exclude faptul că principiul ne bis in idem ar putea apărea în alte surse ale dreptului primar al UE. În timp ce dreptul primar scris nu face alte trimiteri la ne bis in idem, rămâne deschisă întrebarea dacă ne bis in idem este un principiu general al dreptului UE și, în caz afirmativ, în ce mod se suprapune cu articolul 50 din Cartă. În prezent, nu este clar dacă principiile generale ale dreptului UE păstrează un astfel de statut odată codificate de Cartă sau dacă acestea au fost neutralizate ca urmare a intrării în vigoare a Cartei. (…)

Dacă ne bis in idem este un principiu general, acest aspect are consecințe practice importante. În primul rând, dacă este un principiu, se transformă într-o normă de drept primar, un parametru de validitate al tuturor actelor ale UE și al tuturor actelor statelor membre care intră în sfera de aplicare a dreptului UE. În al doilea rând, dă o putere enormă CJUE, întrucât va fi sarcina sa stabilirea domeniului de aplicare și conținutul principiului, fără nicio ingerință din partea legiuitorului sau executivului Uniunii. Și, în al treilea rând, și cel mai important, statutul principiilor generale rămâne autonom în privința Cartei. Această ultimă consecință ridică probleme specifice care merită o atenție deosebită.]

So far we have dealt with Article 50 of the Charter, but this does not exclude that the principle of ne bis in idem might appear in other sources of EU primary law. Whilst written primary law makes no further references to ne bis in idem, it is open to question if ne bis in idem is a general principle of EU law and, if so, in what ways it overlaps with Article 50 of the Charter. IT is unclear at present whether general principles of EU law retain such status once codified by the Charter, or whether they have been neutralized as a result of the entry into force of the Charter. (…)

Whether ne bis in idem is a general principle of not has important practical consequences. First and foremost, if it is a principle, it transforms into a norm of primary law, a parameter of validity of all EU acts and all Member States acts under the scope of application of EU law. Second, it gives an enormous power to the CJEU, since it will be its task to determine the scope and content of the principle, with no interference from the Union’s legislature or executive. And third and most importantly, the statuts of general principles remains autonomous vis-a-vis the Charter. This last consequence raises specific issues that deserve particular attention.

Daniel Sarmiento
(Ne Bis in Idem in the Case Law of the CJEU în Ne Bis in Idem in EU Law, Cambridge University Press, 2016, la pp. 108-110)

Back To Top