921 citiri

Acele faimoase legi nescrise, pe care le citim în conștiință…

Exigența justiției este rațională și se impune prin însăși logica cunoștinței. De aici rezultă, însă, că și prescripțiile dreptului pozitiv sunt supuse controlului ei. Există, cu alte cuvinte, acele faimoase legi nescrise, pe care le citim, ca să spunem astfel, în conștiință, care sunt superioare legilor umane și pentru care omenirea luptă în dezvoltarea ei […]

Citeşte mai mult
632 citiri

O națiune nu are dreptul de a se desființa

Dreptul privat anulează convențiunile contrare moralei și ordinii publice. Tot astfel o națiune nu poate voi ceva contrar propriului său destin moral, ea nu poate voi, ca pe viitor, să înceteze de a contribui, în felul său original și chiar prin puterea acestei originalități, la realizarea misiunii sale. Ea nu are dreptul de a se […]

Citeşte mai mult
637 citiri

Pentru ca legiuitorul să-l poată conduce cu înlesnire la virtute, un popor trebuie să …

Se poate zice, fără teama de a ne înșela, că un popor trebuie să posede în același timp inteligență și curaj, pentru ca legiuitorul să-l poată conduce cu înlesnire la virtute. Câțiva scriitori politici pretind de la ostașii lor dragoste pentru aceia pe care îi cunosc, și cruzime contra inamicilor lor; inima este care produce […]

Citeşte mai mult
707 citiri

Omul e în societate liber, nu în afară

Domnilor, aici se simte toată insuficiența concepției contractului social. Am avut ocazia să vă spun că în realitate istoria nu cunoaște nicăieri oameni în afară de societate, că siguranța asta poate fi considerată azi ca un fapt științific stabilit, că omul s-a născut în societate, când s-a desprins din lumea animală, sau, cu termenul științific, […]

Citeşte mai mult
878 citiri

Justiția este o depășire a individualității, un corectiv radical al egoismului

Justiția este o depășire a individualității, o proiecție a eului sub aspectul unui altul, o subordonare proprie față de o măsura transsubiectivă. Cu această concepție, se leagă și diferite simboluri și diferite reprezentări artistice ale justiției. Reamintim, în primul rând, simbolurile numerice, care erau menite să arate, la origine, raportul de paritate dintre doi termeni […]

Citeşte mai mult
681 citiri

Situații stabile vechi, ce au fost mult timp legale, pot deveni ușor câte ușor injuste

Quand une situation établie a duré en paix pendant un certain temps, il y a présomption qu’elle est adaptée a l’ordre général des choses et elle devient une situation juridique. En sens inverse, d’ailleurs, d’anciennes situations établies, qui pendant longtemps ont été juridiques, peuvent lentement perdre ce caractère parce qu’elles cessent d’être adaptées a un […]

Citeşte mai mult
679 citiri

Legile sunt vicioase în formele de guvernământ corupte

[U]rmarea cea mai vădită ce decurge din discuțiunea noastră este că suveranitatea trebuie să o aibă legile bazate pe rațiune, și că magistratul, unic ori multiplu, nu trebuie să fie suveran decât acolo unde legea n-a putut dispune nimic fiindcă e imposibil a preciza toate amănuntele în reguli generale. Nu am deslușit încă ce trebuie […]

Citeşte mai mult
739 citiri

Actele de guvernare, deși legale, pot totuși să nu respecte supremația dreptului

Supremația dreptului a fost cultivată în mod conștient numai în epoca liberală și este una dintre cele mai mari realizări ale ei, nu numai ca garanție, ci și ca întrupare juridică a libertății. După expresia lui Immanuel Kant (și Voltaire s-a exprimat înaintea lui în aceeași termeni): „Omul este liber dacă datorează ascultarea niciunei persoane, […]

Citeşte mai mult
921 citiri

În ideal, Justiția se confundă cu echitatea

Suveranitatea nu este o putere de fapt. Nu este numai puterea supremă, irezistibilă, ea este puterea organizatoare a dreptului. Singura justificare a suveranității stă în faptul că ea face dreptate, ea organizează dreptul în societate, fie sub forma de legi, de administrație, fie sub forma de putere judecătorească, toate acestea nefiind decât organizarea unei ordini […]

Citeşte mai mult
456 citiri

Statul nu poate încălca libertățile publice ale individului

Pentru concepțiunea obișnuită, suveranitatea aparține națiunii, iar națiunea este persoana care se manifestă prin stat. Suveranitatea apare astfel în tehnica juridică ca un drept al statului, statul fiind însuși expresia națiunii. Întocmai cum un particular are drepturi care-i aparțin lui, întocmai astfel statul singur are un drept, în afară de drepturile sale patrimoniale, de drepturile […]

Citeşte mai mult
Back To Top