Dacă dăm credință unei legende politice, după care țările românești există numai de vreo cincizeci de ani, chestiunea noastră (originile dreptului românesc – n.n.) pare zadarnică. Într-adevăr, ori este vorba de originile noului drept, și atunci problema este simplă: legile franceze traduse; ori ne gândim la originile vechiului drept, – și atunci chestiunea este mai […]
Consecvența este o retrogradare a dreptului. (…) O jurisprudență staționară e un rău tot așa de mare ca o jurisprudență capricioasă. Dreptul e o față a vieții și viața face loc morții, dacă-i lipșește odihna și mișcarea. Unirea răspunde legii inerției (vis inertiae), controversa legii progresului. Calea dar de mijloc de urmat este: progresul încet […]
Justiția și ordinea într-o țară este în funcție de recrutarea magistraților. George Alexianu (Dreptul constituțional, editura Librăriei Socec, București, 1926, p.254)
Adevărata democrație constă în a garanta una prin alta, libertatea și egalitatea. Acest scop nu se realizează atât prin legi care se făuresc, cât prin moravuri bine practicate, muncă onestă, judecată sănătoasă, mândrie bine înțeleasă, adică a nu conta cineva decât pe sine însuși și a nu aștepta nimic de la altul. Aici aș putea […]
Camera de acuzare desigur, după art. 229 pr. pen. fr. (cf. art. 224 român), dacă nu află îndestule indicii de culpabilitate, va ordona liberarea prevenitului. Nu ajung prin urmare simple bănuieli. Ce folos? Un Socrates s-ar putea călăuzi de un asemenea criteriu, dar masa magistraților e înrâurită de mijlocul social înconjurător, de glasul presei, de […]
Organizarea judecătorească este una din cele mai grele probleme de drept public și una din cele mai importante, în același timp. Dreptatea a fost considerată întotdeauna și la toate popoarele ca unul din cele mai sfinte lucruri, fiindcă justiția este baza morală a omenirii. George Alexianu (Dreptul constituțional, editura Librăriei Socec, București, 1926, p.252)
Dar oricât de mistică să fie o rasă în geniul său și în tendințele sale, ea este obligată de a regula prin legi civile sau morale actele vieții comune. O societate care ar trăi adâncindu-se întruna în gândiri și contemplații, dispare repede. Viața presupune luptă, acțiune, iar acțiunea trebuie reglementată: are trebuință de legi. Constantin […]
Pe acestă idee de solidaritate universală, se întemeiază teoria de drept a lui Cicerone, care zicea că “știința dreptului nu este scrisă nici în cele douăsprezece table, nici în edictele pretorilor, ea provine ex intima philosophia; dreptul e legea și legea e rațiunea”. Filosofia ne spune că există în toți oamenii o communis ratio; această […]
Avem, desigur, o literatură juridică originală, dar ea se luptă încă cu piedici neînlăturate, cu nepăsarea tuturor, cu idolatria literaturii străine, cu împotrivirea înverșunată a celor șireți, care ne adorm cu ereziile cele străine. Mulțimea e pururea leneșă de a cugeta, crede și nu cercetează. Unuis quisque zice foarte bine Seneca, mavult credere quam judicare! […]
Dreptul fiind un organism, ca toate organismele se supune unor legi naturale. Bogisich (Bogišić – n.n.) observă, cu drept cuvânt, că se întâmplă dreptului original, când este comprimat, ce se întâmplă oricărui organism comprimat. Dreptul nostrum este un trunchi care are două ramuri: o ramură a dreptului original, produsul obiceiului pământului, și alta a dreptului […]
