Pandemia, „surpriza” acestui secol tectonic, zbuciumat de la începutul său, a augmentat multe contradicții sociale, a insularizat și mai mult familia, și așa afectată în coeziunea ei de sânge și de interese, de tehnologia de vârf, mereu în ofensivă, telefonul mobil și dialogul universal pe suport electronic.
Telefonia mobilă, prin sine, este mijlocul, cel mai direct, de statuare a distanțării sociale, a trăirii într-o bulă personalizată, într-o hibernare a gândirii, tot mai accentuată. Nimeni nu gândește, nu caută, mergând pe jos, o terra icognita, un liman nou: așezat comod în fotoliul care paralizează inițiativa, nu numai tânărul, se simte stăpânul inelelor. (…). Singurătatea colectivă este o realitate dură, ce nu poate fi ignorată.
(C. Udrea, Singurătatea colectivă, publicată în „Revista de Dreptul Familiei” nr. 2/2020, Editura Universul Juridic, București, 2021, p. 21)