O autoritate fiscală ar putea fi tentată să afirme că obiectivul celei de A șasea directive TVA este de a transfera bani de la contribuabili la stat.

18 octombrie 2018
122 citiri

62. Ca o observație introductivă, o autoritate fiscală ar putea fi tentată să afirme că obiectivul celei de A șasea directive TVA este de a transfera bani de la contribuabili la stat. Orice diminuare a datoriilor fiscale și deci orice „optimizare fiscală” ar fi, așadar, contrare unui astfel de obiectiv general al legislației fiscale.

63. O asemenea afirmație este în mod clar incorectă. Curtea a confirmat în repetate rânduri că „alegerea făcută de un comerciant între operațiuni scutite și operațiuni impozabile se poate întemeia pe un ansamblu de elemente și în special de considerații de natură fiscală legate de regimul obiectiv al TVA ului. […] persoana impozabilă are dreptul să aleagă structura activității sale astfel încât să își limiteze datoria fiscală”(38).

64. În alți termeni, nu există nicio obligație juridică de a plăti taxa maximă posibilă. În consecință, „obiectivul” urmărit în cadrul condiției obiective stabilite prin analiza din Hotărârea Halifax nu poate fi pur și simplu obiectivul general al întregii legislații fiscale: de a colecta taxe. Atunci care ar putea fi „obiectivul” specific în acest context?

Michael Bobek
(Concluziile prezentate în data de 7 septembrie 2017, C-251/16, EU:C:2017:648)

Rapoartele OCDE nu pot fi invocate în speță

18 octombrie 2018

90. În sfârșit, în opinia noastră, rapoartele OCDE, menționate la punctul 68 din prezentele concluzii, nu pot fi invocate în speță. Aceste rapoarte nu permit statelor membre ale Uniunii Europene să limiteze libertățile de circulație. În plus, este foarte îndoielnic că astfel de rapoarte, care nu conțin nicio obligație juridică, ar putea, în mod normal, să conducă la a impune statelor membre adoptarea unui anumit comportament.

Paolo Mengozzi
(Concluziile prezentate în data de 17 iunie 2010, C-20/09, EU:C:2010:350)

Curtea s‑a pronunțat în sensul că, pentru a determina dacă reglementarea națională în discuție intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor tratatului referitoare la circulația capitalurilor, nu este relevant dacă donațiile subiacente au fost efectuate în bani sau în natură

18 octombrie 2018

28. În ceea ce privește deductibilitatea fiscală a unei sume care reflectă valoarea donațiilor făcute unor terțe persoane cu reședința într‑un alt stat membru, Curtea s‑a pronunțat în sensul că, pentru a determina dacă reglementarea națională în discuție intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor tratatului referitoare la circulația capitalurilor, nu este relevant dacă donațiile subiacente au fost efectuate în bani sau în natură(12).

29. Punerea la dispoziție a unui autovehicul pentru uz gratuit nu se deosebește în esență de o donație în natură. E adevărat că obiectul în cauză trebuie returnat, dar poate fi totuși utilizat temporar cu titlu gratuit. Precum în cazul unei donații, beneficiarul dobândește acest drept de folosință în mod irevocabil. Acest drept poate genera o valoare economică semnificativă, care poate fi chiar determinată cu precizie, prin compararea cu costurile unui vehicul similar închiriat.

12 — Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Persche (C‑318/07, Rep., p. I‑359, punctul 25 și urm.).

Juliane Kokott
(Concluziile prezentate în data de 1 decembrie 2011, Cauzele C‑578/10, C‑579/10 și C‑580/10, EU:C:2011:802)

O permanentă reevaluare critică a reglementării nulităților în procedura penală română este binevenită pentru a …

16 octombrie 2018

În egală măsură, liniilor directoare trasate de standardele europene consacrate de C.E.D.O. și C.J.U.E., în special în materia salvgardării drepturilor fundamentale trebuie să li se recunoască importanța cuvenită în reglementarea și interpretarea nulității.
Concluzionăm prin exprimarea convingerii că o permanentă reevaluare critică a reglementării nulităților în procedura penală română este binevenită pentru a se asigura realizarea în mod adecvat și echilibrat a finalităților acestei sancțiuni procedurale esențiale. (s.n. – M.M.-B.)

Mihai Mareș
(Rezumat teză de doctorat, octombrie 2018, disponibil aici)

Supremație sau Aplicare prioritară? (mai mult decât semantică)

16 octombrie 2018

Supremacy or primacy?

Whilst the majority of EU law textbooks will use the term ‘supremacy’, it is not the one chosen by the ECJ, the drafters of the former Constitutional Treaty or the Treaty of Lisbon. It is worth noting that the EU has 24 official languages across the 28 Member States. It appears that any use of the word ‘supremacy’ has tended to be found in the English translation of two ECJ case laws (Wilhelm (Case 14/68) and Fratelli Variola (Case 34/73) – whereas the ‘primacy’ terminology seemed to be favoured in the language versions of these judgments.
The term ‘supremacy’ evokes a state of superiority or hierarchical relationship whereby EU law would have a ‘higher’ ranking or status over national law. ‘Primacy’, by contrast, denotes a more pragmatic and jurisdictional relationship – it is about determining which law (EU or national) shall have precedence in a given situation by establishing which jurisdiction/competence (either EU or national) governs that situation.
Avbelj (2011) suggests that the difference between supremacy and primacy matters as, more than a question of semantics, it reveals how the doctrine shapes the EU legal order. (…)

Notă Mihaela Mazilu-Babel: Vă las să ghiciți ce variantă dintre cele două a ales traducătorul român care traduce oficial hotărârile CJUE  … exact, pe aceea care nu reflectă variantele alese de toate celelalte state membre și nici de CJUE, și care de altfel nu reflectă realitatea juridică incidentă. Ca atare, dacă citiți o hotărâre CJUE și nu înțelegeți, să știți că nu e nici vina CJUE, și nici vina dvs (a se vedea e.g. Hotărârea C-68/17, paragr. 35).

Tony Storey, Alexandra Pimor
(Unlocking EU law, ed. Routledge, 2018, la p. 127)

Infracțiunile fiscale sunt investigate în principal de autoritățile fiscale, iar investigația trebuie să se termine în maxim trei luni [în Polonia]

15 octombrie 2018

(…) fiscal offences are mainly prosecuted by specialised authorities with limited jurisdiction.
The offences covered by the Fiscal Criminal Code (FCC) are called fiscal offences. (..) Since the material scope of the FCC is limited and very particular, the legislator decided to entrust the conduct of proceedings relating to these specific matters primarily to administrative authorities specialised in the field of fiscal law, namely, tax offices, fiscal control inspectors and custom offices.
(…)
Pre-trial proceedings regarding fiscal offences should in principle be concluded within three months. (…)

Celina Nowak
(The Role of Fiscal Administrative Authorities in Poland în Investigating European Fraud in the EU Member States (coord. A. Bernardi, D. Negri), ed. Bloomsbury, iulie 2017, la pp. 106 și 112)

DNA-ul spaniol nu poate participa la o urmărire penală mai lungă de un an

15 octombrie 2018

In order for the public prosecutor to initiate the investigation, he or she must have gained knowledge of the notitia criminis (of the commission of a crime). Therefore, such initiation largely depends on the decisions of other actors involved (government agencies, police officers or citizens). (…)
The Prosecutor’s Office against Corruption is entitled to carry out a more comprehensive preliminary investigation (it has a 12-month time period).

A. N. Martin, J. J. Gonzalez Lopez
(Investigating Economic Crimes in Spain: An Attempt to Find Order in Chaos în Investigating European Fraud in the EU Member States (coord. A. Bernardi, D. Negri), ed. Bloomsbury, iulie 2017, la p. 45)

Când poate procurorul să se opună judecătorului de urmărire penală, devenind un apărător al acuzatului [în Spania]

15 octombrie 2018

As it has been stated, the investigating judge must lead the investigation, although he or she must not necessarily perform it.
(…)
It is worth examining the interaction between judges and prosecutors once the former are done with the preliminary investigation. As has been states, once the investigating judge comes into the scene, he or she begins to lead the investigation. From then onwards, the prosecutor is entrusted with cooperation duties, and he or she is also able to propose measures related to the investigation or to securing evidence, as he or she sees fit.
The term ‘cooperation’ does not mean that the prosecutor reports to the judge with no autonomy or that it becomes an amicus curiae. One of the most surprising features of the Spanish criminal procedure is that the prosecutor can even oppose the investigation led by the judge, thus becoming a de facto public defender. This might happen when the public prosecutor considers that the facts do not amount to a criminal offence or that the investigated person are not guilty. (s.n. – M.M.-B.)

A. N. Martin, J. J. Gonzalez Lopez
(Investigating Economic Crimes in Spain: An Attempt to Find Order in Chaos în Investigating European Fraud in the EU Member States (coord. A. Bernardi, D. Negri), ed. Bloomsbury, iulie 2017, la p. 44)

Pentru ca principiul proporționalității să prezinte interes în Italia, a fost nevoie de …

12 octombrie 2018

Les Etats membres qui n’avaient pas reconnu le principe de proportionnalité, au moins de façon aussi développée que le droit allemand et le droit européen, ne sont pas restes indifférents à celui-ci. (…)
(…)
Le droit italien constitue à cet égard un exemple significatif. Le professeur Jürgen Schwarze remarque que „Il a fallu la jurisprudence de la Cour de justice des Communautés européennes pour que le principe de proportionnalité, sous cette designation, suscite de l’intérêt en Italie”.

Xenou Lamprini
(Les principes généraux du droit de l’Union européenne et la jurisprudence administrative française, ed. Bruylant, august 2017, la p. 353)

Acest principiu a cunoscut un mare succes în ordinea de drept a Uniunii

12 octombrie 2018

Le principe de confiance légitime présente essentiellement ‘l’idée de soumission de l’administration à ses propres decisions ou engagements’.
(…)
Ce principe a connu un grand succès dans l’ordre juridique de l’Union. D’abord, il est invocable a l’encontre de tout acte de l’Union – législatif ou administratif, individuel ou réglementaire – dans dans le cadre d’un recours en annulation que dans le cadre d’un recours en responsabilité ou encore d’un recours en manquement. Ensuite, le principe de confiance légitime est susceptible de s’appliquer dans de nombreux domaines comme la concurrence (cu trimitere la T-23/99), la fonction publique (cu trimitere la cauza 289/91), les aides d’Etat (cu trimitere la C-24/95) ou la politique agricole (cu trimitere la cauza 120/86).

Xenou Lamprini
(Les principes généraux du droit de l’Union européenne et la jurisprudence administrative française, ed. Bruylant, august 2017, la p. 316)