Principiul accesului la justiție este un principiu fundamental, iar soluționarea alternativă a litigiilor prin proceduri extrajudiciare vine în sprijinul facilitării accesului la justiție. (M. Manolescu, Metodele alternative de soluționare a litigiilor în contextul uniformizării dreptului la nivel European, Teză de Doctorat- Rezumat, Universitatea „Titu Maiorescu” București IOSUD, Școala Doctorală, 2019, p. 9, disponibilă și [Online] […]
Pentru a determina dacă o persoană are sau nu bună reputație trebuie avut în vedere un examen de natură obiectivă, care să justifice o concluzie într-un sens sau altul. (I. Gârbuleț, Îndeplinirea condiției de bună reputație pentru judecătorii și procurorii în funcție, publicată în Revista Română de Jurisprudență nr. 4/2019, disponibilă și [Online] aici)
Un sistem de justiție eficient și eficace, de înaltă calitate, constituie o condiție esențială pentru orice societate democratică. (Soluționarea alternativă a litigiilor și domeniul judiciar, Raport RECJ 2016-2017, p. 6)
Materia vie se descompune dacă temperatura depășește o anumită limită maximală sau își pierde funcțiile caracteristice când temperatura scade sub o limită minimală. Aceeași situație se întâlnește și în cazul gândirii. Mintea omenească este supusă unor norme precise sau este cea care creează norme. Excluderea normelor din gândire ar duce la o incoerență absolută. (V. […]
Dacă un mediu familial echilibrat şi armonios conferă minorului premisele unei dezvoltări sănătoase, sub toate planurile, unul dezechilibrat şi conflictual constituie opusul, putând conduce, în funcţie de intensitatea conflictului, durata acestuia, vârsta minorului şi gradul de expunere la conflict, la întârzieri în dezvoltarea cognitivă, la probleme de comportament, dificultăţi de relaţionare, probleme şcolare, conflicte de […]
Societatea creează legi (…). Speranția stabilește trei domenii din care decurge nevoia de supunere la norme: 1. legile vieții în general; 2. legile minții omenești; 3. însăși natura socialului. (V. Capcelea, Filozofia juridică, Editura Arc, București, 2011, p. 212)
Principiile fundamentale sunt repere substanțiale pentru interpretarea și aplicarea normelor de procedură civilă, iar, dacă este nevoie pentru a se face analogia, asimilarea sau construcția juridică a normei. (C. Roșu, Drept procesual civil. Partea generală, Editura C. H. Beck, 2016, p. 29)
La fel ca orice alți cetățeni europeni, ne bucurăm de un statut privilegiat, luând în considerare drepturile și libertățile consacrate de domnia legii și a statului de drept, caracteristică pluralismului instituit de legea fundamentală. Orice imixtiune, orice interferență a statului în membrana teoretico-juridică impenetrabilă, protectoare de drepturi și libertăți consfințite atât de Constituție cât și […]
Libertatea are două laturi (…): libertatea negativă şi libertatea pozitivă. Prima – libertatea „negativă” – răspunde la întrebarea „Care este aria înăuntrul căreia subiectul – o persoană sau un grup de persoane – este sau trebuie să fie lăsat să facă sau să fie ceea ce este în stare să facă sau să fie, fără […]
În încercarea sa de a pune lumea în ordine, individul își construiește structuri cognitive (morale, filozofice, economice, etc.) care nu pot surprinde complexitatea realității de la care s-a plecat în instituirea acelor repere. Cu alte cuvinte, (…) dreptul, ca sistem de repere comportamentale, nu ține un discurs doar despre justiție, cu atât mai puțin despre […]
