Societatea creează legi (…). Speranția stabilește trei domenii din care decurge nevoia de supunere la norme: 1. legile vieții în general; 2. legile minții omenești; 3. însăși natura socialului. (V. Capcelea, Filozofia juridică, Editura Arc, București, 2011, p. 212)
Principiile fundamentale sunt repere substanțiale pentru interpretarea și aplicarea normelor de procedură civilă, iar, dacă este nevoie pentru a se face analogia, asimilarea sau construcția juridică a normei. (C. Roșu, Drept procesual civil. Partea generală, Editura C. H. Beck, 2016, p. 29)
La fel ca orice alți cetățeni europeni, ne bucurăm de un statut privilegiat, luând în considerare drepturile și libertățile consacrate de domnia legii și a statului de drept, caracteristică pluralismului instituit de legea fundamentală. Orice imixtiune, orice interferență a statului în membrana teoretico-juridică impenetrabilă, protectoare de drepturi și libertăți consfințite atât de Constituție cât și […]
Libertatea are două laturi (…): libertatea negativă şi libertatea pozitivă. Prima – libertatea „negativă” – răspunde la întrebarea „Care este aria înăuntrul căreia subiectul – o persoană sau un grup de persoane – este sau trebuie să fie lăsat să facă sau să fie ceea ce este în stare să facă sau să fie, fără […]
În încercarea sa de a pune lumea în ordine, individul își construiește structuri cognitive (morale, filozofice, economice, etc.) care nu pot surprinde complexitatea realității de la care s-a plecat în instituirea acelor repere. Cu alte cuvinte, (…) dreptul, ca sistem de repere comportamentale, nu ține un discurs doar despre justiție, cu atât mai puțin despre […]
În cadrul statului de drept, justiția reprezintă una dintre valorile sale fundamentale, iar încrederea și respectul de care se bucură magistrații într-o societate democratică reprezintă garanții ale eficienței sistemului judiciar. (I. Gârbuleț, Îndeplinirea condiției de bună reputație pentru judecătorii și procurorii în funcție, publicată în Revista Română de Jurisprudență nr. 4/2019, disponibilă și [Online] aici)
Pentru ca un „interes” să constituie un drept, el trebuie să fie un „interes drept”. (E. Speranția, Introducere în filosofia dreptului, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1946, p. 306)
Soţii divorţaţi trebuie să îşi asume noile roluri parentale, să înveţe să se pună de acord unul cu celălalt, să găsească instrumente prin care să gestioneze constructiv părerile lor diferite cu privire la modul de creştere a copiilor. Exercitarea în comun a autorităţii părinteşti presupune, înainte de toate, că viziunea unui părinte nu trebuie să […]
(…) inteligența artificială poate periclita prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare. (…) În trecut, adevărul era independent de observator, însă azi, în era inteligenței artificiale, conceptul de adevăr depinde de mașini, companii private și autorități publice (….) Trăim într-o lume în care ochii pot fi mințiți și urechile pot fi mințite. (L. Tec, Revoluția […]
Dacă Dostoievski spunea că totul ar fi permis în lipsa lui Dumnezeu, ipoteză ce ar echivala cu neantul ființei umane, permițându‑ne să parafrazăm, putem spune că absența unor principii și reguli de conviețuire socială care să reglementeze raporturile care se nasc în nebunia cotidiană de interese, reguli și principii ridicate la rang de limite impuse […]
