După 2003, Curtea de Casație din Belgia a stabilit că probele obținute în mod nelegal trebuie totuși luate în considerare, cu excepția a trei situații …

9 august 2018
491 citiri

Two remarkable examples of the Court of Cassation’s creative case law can be given.
(…)
Secondly, until 2003, the Court used to decide that unlawfully obtained evidence had to be left out of consideration in criminal proceedings. In 2003 the Court reversed this point of view by stating that such evidence needs to be taken into account, except in three particular circumstances. (cu trimitere la Cass. 14 October 2003, AR P030762)

Sarah Verstraelen
(The Interplay of Temporal Effects of Judicial Decisions within the Belgian Legal Order în The Effect of Judicial Decisions in Time, Intersentia, 2014, la pp. 45-6)

Aplicarea legii implică interpretarea ei și astfel judecătorii adesea creează legea

9 august 2018

Decisions of the Belgian ordinary courts and judgments of the Belgian Court of Cassation have a retroactive effect. This is only logical: the legal facts at the basis of the dispute originated in any case prior to this judgment. Consequently, the retroactive effect constitutes the very essence of the judgment, i.e. the settlement of the dispute.

Sometimes reference is made to the declaratory effect of judgments which is based on the passive role of judges. The declaratory effect implies that judges do not create law; according to this theory they merely discover existing law of which the judgment is proof. Within this line of reasoning, the judicial decision-making process is reduced to a syllogistic reasoning: with the major premise in the statute, and the facts of the case as the minor premise, the conclusion is derived ‘automatically’.

This declaratory theory has long since been superseded and the more active role of judges is widely accepted. A simple syllogistic argument is not feasible; application entails interpretation and with this, judges often create law. The fact that the Belgian legislator also prohibits a denial of justice when the law is silent, unclear or incomplete only enhances the law-creating role of judges.

It becomes clear that given this active role of the judge, the retroactive effect of his decisions may create significant uncertainty. After all, because of the effect ex tunc, a judicial decision is applied on to a past even as though it was the law at the time of that event. Consequently, when the judge imposes a new rule and/or deviates from established case law, parties are confronted with the application of a new rule which they could not have predicted at the time of the past event. This is why the temporal effect of a judicial decision needs to receive due attention.
Since 2002, the annual report of the Belgian Court of Cassation has explicitly confirmed the law-creating role of this Court. (s.n. – M.M.-B.)

Sarah Verstraelen
(The Interplay of Temporal Effects of Judicial Decisions within the Belgian Legal Order în The Effect of Judicial Decisions in Time, Intersentia, 2014, la pp. 44-5)

În 1983, când Curtea Constituțională a Belgiei a fost înființată, optarea pentru un efect ex tunc părea logică. Neconstituționalitatea a fost văzută ca un viciu care mânjea legea de la intrarea sa în vigoare

9 august 2018

[În 1983, când Curtea Constituțională a fost înființată, optarea pentru un efect ex tunc părea logică. Neconstituționalitatea a fost văzută ca un viciu care mânjea legea de la intrarea sa în vigoare.
(…)
În mod similar, comunitatea juridică a considerat că efectul retroactiv al hotărârii Curții Constituționale este evident.
Efectele temporale alternative, cum ar fi un efectul ex nunc sau pro futuro, au fost cu greu luate în serios atunci când s-a întâmplat să fie menționate. Deși comparația a fost realizată cu Austria și chiar cu Iugoslavia, posibilitatea unui efect ex nunc a fost rapid eliminată. Această tehnică semăna prea mult cu o abrogare legislativă.]

In 1983, when the Constitutional Court was established, opting for an effect ex tunc seemed logical. Unconstitutionality was seen as a vice which besmirched the statute from its entry into force.
(…)
Similarly, legal scholarship deemed the retroactive effect of the ruling of the Constitutional Court self-evident.
Alternative temporal effects, such as an effect ex nunc or pro futuro, were hardly taken into account, if they were mentioned at all. Although the comparison was drawn with Austria and even Yugoslavia, the possibility of an effect ex nunc was quickly swept away. This technique resembled too much a legislative abrogation.

Sarah Verstraelen
(The Interplay of Temporal Effects of Judicial Decisions within the Belgian Legal Order în The Effect of Judicial Decisions in Time, Intersentia, 2014, la pp. 38-9)

În cadrul ședinței s-a dezbătut dacă protecția demnității umane se extinde și asupra defuncților

6 august 2018

44 În cadrul ședinței s‑a dezbătut dacă protecția demnității umane (articolul 2 TUE și articolul 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) se extinde și asupra defuncților. Nu credem că, pentru soluționarea prezentei cauze, este esențial un răspuns categoric la această întrebare, care depășește limitele cauzei. În opinia noastră, faptul că defuncții nu ar mai fi titulari de drepturi nu înseamnă că demnitatea lor, din timpul vieții, nu ar putea să beneficieze de o prelungire adecvată, protejată din punct de vedere juridic, postmortem. De fapt, acest principiu constituie temeiul ultim al răspunsului judiciar, civil sau penal, la anumite comportamente (de exemplu negarea crimelor atroce) care implică dispreț față de victimele decedate.

MANUEL CAMPOS SÁNCHEZ‑BORDONA
(Concluziile prezentate în data de 21 iunie 2018, C-342/17, EU:C:2018:479)

Cărți groase și opere în mai multe volume nu se mai scriu decât atunci când te miști în afara gândirii și când aceasta rămâne confuză

5 august 2018

Boala m-a întrerupt din lucru. Dar încet, încet îmi revin și îmi continui drumul în aceeași direcție, încercând să spun același lucru, dar străduindu-mă să-l spun simplupoate în șaizeci de pagini. Cărți groase și opere în mai multe volume nu se mai scriu decât atunci când te miști în afara gândirii și când aceasta rămâne confuză.
(…)
Am refuzat să apar printre personalitățile invitate la Congresul Internațional al Filozofilor de la Viena; niciodată nu am participat la asemenea manifestări.
Mai există oare vreo „alternativă” la stranietatea „spațiului public”? Sau, mai clar spus, mai există oare, înainte de a cădea în toată această vorbărie cu privire la „alternative”, o măsură pentru lucrurile esențiale? Prin ce iaduri trebuie să mai treacă omul până să înțeleagă că nu el se face pe sine?
(…) (s.n. – M.M.-B.)

Martin Heidegger
(Martin Heidegger către Hannah Arendt, scrisoare din data de 12 aprilie 1968 în Scrisori. 1925-1975 (trad. C. Pleșu, C. Cioabă), ed. Humanitas, București, 2017, a doua ediție, la p. 190)

Dreptatea nu este o funcție a puterii, ci raza bunătății salvatoare

4 august 2018

Hannah,

Ascultarea eliberează. Faptul că ai urmat vocea care ți-a vorbit a făcut ca totul să meargă spre bine și să ne fie dăruită, acum, putința unei retractatio.
Binele are nevoie de bunătatea inimii, care e capabilă să vadă tocmai pentru că, de la bun început, a știut să-și întoarcă privirea de la toate lucrurile, tocmai pentru a și-o putea îndrepta către salvarea omulului în esența sa; (…)
„A salva” nu înseamnă și nu este, în primul rând, doar a reuși să scapi dintr-o primejdie, ci înseamnă a elibera ceva, dinainte, către esența sa. Această privire binevoitoare infinită este finitudinea omului. Pornind de la ea, omul reușește să depășească spiritul răzbunării. De multă vreme reflectez asupra acestor lucruri, deoarece, în această privință, nu este suficient să ai o atitudine morală și nici să te bazezi pe educația primită, căreia îi lipsesc reperele ultime.
Omul trebuie să simtă articulația cea mai intimă a Ființei (Seyn), pentru a ajunge să se situeze acolo unde poate îndura faptul că dreptatea nu este o funcție a puterii, ci raza bunătății salvatoare. Ceea ce este doar internațional sau se dorește a fi o „unificare a națiunilor” se hrănește încă, în ascuns, doar dintr-un național care, în esență, nu s-a emancipat câtuși de puțin. Popoarele lumii trebuie, înainte de toate, să-și investească întreaga lor forță în acea privire binevoitoare infinită, care e proprie bunătății salvatoare; doar în felul acesta omenirea va putea fi la înălțimea demnității ei istorice și a destinului Ființei. Și astfel va putea să se salveze.
(…) (s.n. – M.M.-B.)

Martin Heidegger
(Martin Heidegger către Hannah Arendt, scrisoarea din data de 15 februarie 1950 în Scrisori. 1925-1975 (trad. C. Pleșu, C. Cioabă), ed. Humanitas, București, 2017, a doua ediție, la pp. 89-90)

Sunt extrem de încărcat cu examene, ședințe și tot soiul de referate. Mă simt mai mult funcționar decât om

4 august 2018

Când vii, adu, te rog, cu tine, în cazul în care îl ai la îndemână, volumul doi din Muntele vrăjit. În zilele în care nu am putut lucra, am citit volumul I pe nerăsuflate. Bineînțeles că romanul ar trebui „studiat”.
Sunt extrem de încărcat cu examene, ședințe și tot soiul de referate. Mă simt mai mult funcționar decât om.
Cu atât mai mult mă bucur să mă odihnesc împreună cu tine.
Al tău,
Martin

Martin Heidegger
(Martin Heidegger către Hannah Arendt, scrisoarea din data de 17. VII. 1925, în Scrisori. 1925-1975 (trad. C. Pleșu, C. Cioabă), ed. Humanitas, București, 2017, a doua ediție, la p. 46)

Efectele ex tunc, intra et erga omnes ale deciziilor Curții Constituționale Federale din Germania (lipsirea deciziilor judecătorești anterioare de temei juridic)

4 august 2018

The decisions of the FCC on the constitutionality of laws are binding upon all public authorities (s. 31(1) – Act on the FCC ) and generally have the force of laws (first and second sentences of s. 31(2) ).

If the FCC determines that a law violates the Basic Law, this leads to the ex tunc and intra et erga omnes nullity of the law (78(1), 82(1) and 95(3)) and therefore to an absolute prohibition on applying the law in question. As a consequence, in principle, all legal acts which were adopted on the basis of the said law (e.g. judgments, administrative regulations and individual administrative decisions) are deprived of their legal basis (s. 79 Act on the FCC).

Werner Schroeder
(Temporal effects of Decisions of the German Federal Constitutional Court în The Effect of Judicial Decisions in Time, Intersentia, 2014, la p. 22)

Problema care se pune în continuare este dacă obligațiile izvorând din regulamente pot întemeia, în cazul încălcării lor, o răspundere penală

3 august 2018

Problema care se pune în continuare este dacă obligațiile izvorând din regulamente pot întemeia, în cazul încălcării lor, o răspundere penală.

În doctrină a fost exprimată opinia că aceeași regulă enunțată de Curte în privința directivelor se aplică și în cazul regulamentelor , actele legislative ale Uniunii care nu presupun măsuri naționale de implementare și se aplică în mod direct, așadar autorul citat ajunge la această concluzie împotriva faptului că regulamentele au o natură juridică diferită de a directivelor și, de principiu, nu presupun măsuri naționale de implementare. (cu trimitere la André Klip, European Criminal Law. An Integrative Approach, Intersentia, Antwerp-Oxford-Portland, 2009, p. 168)

Pentru a ajunge la această concluzie, autorul în cauză se întemeiază pe Hotărârea CJCE din Cauzele conexate C-60/02 Proceduri penale împotriva lui X.

Prin această hotărâre (pct. 62), Curtea a statuat că:

„Chiar în cazul în care actul a cărui aplicabilitate este invocată în cauza principală este un regulament, care prin însăși natura sa nu necesită măsuri naționale de implementare, și nu o directivă, articolul 11 din Regulamentul nr. 3295/94 împuternicește statele membre să adopte sancțiuni pentru încălcările art. 2 din același regulament, făcând astfel posibil (subl.ns.,T.C.) transpunerea în prezenta cauză a raționamentului Curții în privința directivelor”

Așadar, după cum rezultă cu claritate din paragraful citat, Curtea a transpus raționamentul stabilit anterior în privința directivelor în privința unui regulament doar fiindcă acesta stabilea obligativitatea statelor membre de a introduce sancțiuni pentru încălcarea prevederilor regulamentului, ceea ce reprezintă o identitate de rațiune cu chestiunea de drept deja tranșată printr-o jurisprudență constantă.

În opinia noastră, care e nuanțată față de a autorului menționat mai sus, Curtea a lăsat, prin hotărârea pre-citată, deschisă posibilitatea de a ajunge la o concluzie diferită, în cazul în care regulamentul incident în cauza principală nu face o astfel de delegare de atribuții către statele membre. (s.n. – M. M.-B.)

Tudor Chiuariu
(Reținerea ca element constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu a încălcării unei obligații izvorând din actele legislative secundare ale Uniunii Europene în „100 de ani de gândire juridică românească. Vespasian V. Pella și dezvoltarea dreptului penal internațional și național” (coord. A. Ciucă), ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, iunie 2018, la p. 144)

O problemă poate să apară atunci când aceeași dispoziție de drept încalcă atât dreptul UE cât și dreptul constituțional național, dacă instanța constituțională și CJUE nu se pun de acord cu privire la efectul în timp

1 august 2018

In the last part, the European courts are discussed. The analysis of the temporal effect which the courts give to their own judgments is similar to the analysis of national legal systems. However, the multilevel nature of these courts justifies their inclusion in a separate part. For example, within the EU legal system, a problem may arise where the same provision violated both EU and constitutional law, if the constitutional court and the CJEU disagree regarding the question whether serious economic consequences justify the granting of an effec ex nunc.

Patricia Popelier, Sarah Verstraelen, Dirk Vanheule, Beatrix Vanlerberghe
(The Effect of Judicial Decisions in Time: Comparative Notes în The Effect of Judicial Decisions in Time, Intersentia, 2014, la pp. 12-13)