Executarea unei pedepse privative de libertate presupune adaptarea persoanelor condamnate la o nouă paradigmă a vieţii raportată la specificul mediului penitenciar unde, în mod inerent, unele aspecte cotidiene suferă anumite schimbări. Impactul psihologic al contextului execuţional se regăseşte, deopotrivă, atât în cazul infractorilor primari, cât şi în cazul persoanelor recidiviste, desigur, cu intensităţi diferite, acesta derivând din natura, rolul şi funcţiile pedepselor privative de libertate care implică nu doar o restrângere de drepturi, ci şi o aflicţiune sau o suferinţă de natură psihică. (D. E. Dediu, Libertatea religioasă a persoanelor private de libertate. Conţinut, limite şi abordări jurisprudenţiale, publicat în Revista Dreptul nr. 3/2022, disponibil și [Online] aici)