Validitatea normei juridice este o problemă proprie aparatului teoretico-conceptual al teoriei pure a dreptului, care, ca atare acordă importanţă numai domeniului sistemului normativ dinamic, dacă într-adevăr, păstrînd premisele de natură logică, se încearcă o întărire a consistenței sistemului normativ juridic prin respingerea recurgerii la criterii exterioare de ordin metafizic.
(G. E. Moroianu, Actualitatea normativismului kelsian, București, Editura All, 1998, p. 51)