Fără norme, viața însăși nu este posibilă. Astfel, viața se desfășoară în condiții limitative imperioase, depășirea lor având drept consecință distrugerea acesteia. (V. Capcelea, Filozofia juridică, Editura Arc, București, 2011, p. 212)
Victor Capcelea
Materia vie se descompune dacă temperatura depășește o anumită limită maximală sau își pierde funcțiile caracteristice când temperatura scade sub o limită minimală. Aceeași situație se întâlnește și în cazul gândirii. Mintea omenească este supusă unor norme precise sau este…
Societatea creează legi (…). Speranția stabilește trei domenii din care decurge nevoia de supunere la norme: 1. legile vieții în general; 2. legile minții omenești; 3. însăși natura socialului. (V. Capcelea, Filozofia juridică, Editura Arc, București, 2011, p. 212)
Susținând legătura dintre morală și drept, Mircea Djuvara consemna faptul că „elementul interior, susceptibil de judecată morală nu poate fi direct influențat sau modificat printr-o acțiune materială exterioară”, ceea ce înseamnă că este „imposibilă aplicarea regulilor juridice asupra forului interior…”…
Supremația legii este asigurată de preocuparea pentru educație și moralitate. De aceea, Montesquieu insista asupra faptului că „legile educației sunt primele legi cărora ne supunem”. Fără această educație, legea ca atare nu servește la nimic. Supremația legii nu poate fi…
În fond, nu există faptă umană nereglementată religios, pe când dreptul acoperă toate conduitele umane. Parcurgerea căii se înțelege ca o apropiere de sacru sau, altfel spus ca o „consacrare”, într-un urcuș spre realitatea absolută. Aceasta ar putea fi tratată…
Dacă ar fi să ilustrăm rădăcinile filosofice ale dreptului, sau să afirmăm că dreptul este filosofie, ar trebui să apelăm la gândirea marelui filosof german Immanuel Kant: „Cea mai mare problemă pe care natura o impune genului uman spre dezlegare…