În domeniul dreptului (…) avem de-a face cu adevăruri şi raporturi de alt ordin decât cel material, cu atitudini ale sufletului omenesc şi cu motivațiuni ale activității. Problema genezei și esenței Dreptului nu poate fi nici atinsă, nici rezolvată fără o referire…
Viața socială, în totalul ei, presupune norme și se poate reduce, în ultimă analiză, la fenomenul de creațiune și respectare a unor norme date, de către conștiințe comunicante. (E. Speranția, Introducere în filozofia dreptului, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1946, p. 305)
S-ar putea spune fără greșeală că principala funcție a gândirii – în raporturile ei cu viața individului – este aceea de a crea norme. (E. Speranția, Introducere în filozofia dreptului, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1946, p. 306)
Avem de-a face cu o realitate ideală a normelor de drept în vigoare, constituind sistemul de drept pozitiv, apoi o realitate a conduitelor concrete de conformitate cu idealitatea aceasta; trecerea de la realitatea ideală la aceea efectivă are loc prin intermediul conștiinței…
Libertatea este fundamentul Dreptului. Spre a pune problema dacă o faptă a cuiva este dreaptă sau nedreaptă, trebuie mai întâi să punem postulatul că acel cineva a fost liber, atunci când a făcut-o. Dacă nu a fost liber, atunci orice problemă de…
La prima vedere, s-ar părea, într-adevăr, că prin faptul că anumite acțiuni ne sunt interzise, libertatea noastră este limitată. În realitate însă – și aceasta este minunea dreptului – prin această limitare aparentă se întărește libertatea fiecăruia dintre noi. Acesta este fenomenul…
Justiția nu poate fi numai conformitatea cu legea în sine. Există atâtea cazuri când simțul justiției impune chiar schimbarea legii, pentru că el stăruie deasupra legilor. Sunt norme, sunt imperative pe care nu le-a decretat niciodată un legiuitor, dar din care legiuitorul…
Cei care sunt gata să abandoneze o libertate fundamentală pentru a obține, temporar, puțină securitate, nu merită nici libertatea, nici securitatea. (Benjamin Franklin apud. A. Popescu, Dreptul la informație – între garanții și limitări, Editura Ideea Europeană, București, 2020)
Libertatea este acea acțiune care își are principiul în ea însăși. (Aristotel, Etica nicomahică, Casa Școalelor, București, 1994, p. 80)
Sociologia constată unele fenomene, le caută explicarea cauzală şi regularitatea raporturilor lor, pe când punctul de vedere juridic nu este cel al explicației cauzale, ci al justificării logice. (E. Speranția, Principiile fundamentale de filozofie juridică, Institutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj, 1936,…
Filozofia dreptului are să considere dreptul ca un tot unitar, în ceea ce are el identic cu sine însuși întotdeauna şi pretutindeni, – ceea ce îl face să fie o realitate unitară, în ceea ce-l distinge de orice altă realitate și în…
Susținând legătura dintre morală și drept, Mircea Djuvara consemna faptul că „elementul interior, susceptibil de judecată morală nu poate fi direct influențat sau modificat printr-o acțiune materială exterioară”, ceea ce înseamnă că este „imposibilă aplicarea regulilor juridice asupra forului interior…” Rezultă că…
