Pentru judecător, cea mai potrivită personalitate este cea de tip introvert-reflexiv-senzorial, cu elemente de extrovert. Acesta trebuie să combine elemente din ambele tipuri de personalitate și să evite comportamentele de extremă, întrucât un judecător prea introvertit va avea probleme de comunicare, de…
Virtutea dreptății și imaginația juridică sunt consubstanțiale. Astfel se regăsesc și în Predica de pe munte, redată în Evanghelia după Matei, în pasajul Fericirilor: „Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura… Fericiți cei prigoniți pentru dreptate,…
Justiţia urmăreşte ca, în tratamentul dintre oameni, să fie exclusă orice disparitate care nu ar fi fondată pe consolidarea drepturilor fiecăruia, astfel că prescripţiile dreptului pozitiv sunt supuse controlului justiţiei. În ipoteza în care apar legi injuste, se impune schimbarea lor, eventual…
Dacă ar exista vreun alt bine în afară de valoarea morală, am fi mereu vânați de pofta de viață și de pofta de a avea tot ce ușurează viața, lucru intolerabil, fără limită și veșnic rătăcitor. (Seneca, Scrisori către Luciliu, traducere G.…
Referitor la libertatea de opinie, este de la sine înțeles că o comunicare liberă nu poate fi precedată decât de analiza liberă a ideilor asupra căreia poartă. În egală măsură, (…) libertatea de opinie nu trebuie confundată cu libertatea de conștiință, prima…
Dreptatea corectivă presupune existența judecătorului, ca intermediar, respectiv ca un termen mediu între plus și minus, adică între cel care suportă nedreptatea și cel care cauzează nedreptatea sau beneficiază de ea. (V. Stoica, Despre dreptate și imaginația juridică, JURIDICE ESSENTIALS)
Prin finalitatea sa, justiţia se situează printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relaţii sociale, deoarece întruchipează virtutea morală fundamentală, menită să asigure armonia şi pacea socială, la a căror realizare contribuie deopotrivă regulile religioase, morale si juridice. (O. M.…
Căci sufletul este mai puternic decât orice soartă. El este acela care îndrumă faptele într-o parte sau alta, el este cauza vieții fericite sau nenorocite. Păcătosul întoarce toate lucrurile în rău, chiar pe cele care se arătau ca foarte bune. Omul drept…
Înainte de a edifica arhitectura conceptului de dreptate, Aristotel evidențiază legătura firească dintre virtute și practicarea virtuții. Nu este de ajuns ca actele îndeplinite în conformitate cu virtutea „să posede în sine calitățile respective pentru a fi înfăptuite”; mai trebuie ca acela…
La fel ca toate celelalte simțuri ale noastre și simțul dreptății are rădăcini evolutive străvechi. Moralitatea umană a fost modelată pe parcursul a milioane de ani de evoluție, adaptată la dilemele sociale și etice care se iveau în viața micilor grupuri de…
Principiul responsabilității presupune alegerea manierei de exercitare a drepturilor subiective conștientizând urmările pe care acestea le pot avea asupra drepturilor altor persoane. În considerarea acestei dimensiuni a principiului, emițătorul comunicării publice are obligația de a opta pentru varianta minimal intruzivă în drepturile…
Întrucât morala urmărește perfecționarea, armonia vieții sufletești, normele și valorile acesteia se referă la raporturile cu noi înșine. Este semnificația luminoasă a celebrei formule a lui Kant „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”, cuvinte înscrise și pe stela funerară…
