Referitor la libertatea de opinie, este de la sine înțeles că o comunicare liberă nu poate fi precedată decât de analiza liberă a ideilor asupra căreia poartă. În egală măsură, (…) libertatea de opinie nu trebuie confundată cu libertatea de conștiință, prima vizând posibilitatea unei persoane de a avea propria…
Dreptatea corectivă presupune existența judecătorului, ca intermediar, respectiv ca un termen mediu între plus și minus, adică între cel care suportă nedreptatea și cel care cauzează nedreptatea sau beneficiază de ea. (V. Stoica, Despre dreptate și imaginația juridică, JURIDICE ESSENTIALS)
Prin finalitatea sa, justiţia se situează printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relaţii sociale, deoarece întruchipează virtutea morală fundamentală, menită să asigure armonia şi pacea socială, la a căror realizare contribuie deopotrivă regulile religioase, morale si juridice. (O. M. Cilibiu, Reflecții privind dreptatea, justiția și justiția administrativă,…
Căci sufletul este mai puternic decât orice soartă. El este acela care îndrumă faptele într-o parte sau alta, el este cauza vieții fericite sau nenorocite. Păcătosul întoarce toate lucrurile în rău, chiar pe cele care se arătau ca foarte bune. Omul drept și neîntinat îndreaptă răutățile sorții, îndulcește asperitățile lucrurilor…
Înainte de a edifica arhitectura conceptului de dreptate, Aristotel evidențiază legătura firească dintre virtute și practicarea virtuții. Nu este de ajuns ca actele îndeplinite în conformitate cu virtutea „să posede în sine calitățile respective pentru a fi înfăptuite”; mai trebuie ca acela care acționează „să o facă într-un anume fel:…
La fel ca toate celelalte simțuri ale noastre și simțul dreptății are rădăcini evolutive străvechi. Moralitatea umană a fost modelată pe parcursul a milioane de ani de evoluție, adaptată la dilemele sociale și etice care se iveau în viața micilor grupuri de vânători-culegători. Dacă merg cu tine la vânătoare, iar…
Principiul responsabilității presupune alegerea manierei de exercitare a drepturilor subiective conștientizând urmările pe care acestea le pot avea asupra drepturilor altor persoane. În considerarea acestei dimensiuni a principiului, emițătorul comunicării publice are obligația de a opta pentru varianta minimal intruzivă în drepturile celorlalți (criteriul „minimal damage”). (S.-A. Vernea, Dreptul comunicării,…
Întrucât morala urmărește perfecționarea, armonia vieții sufletești, normele și valorile acesteia se referă la raporturile cu noi înșine. Este semnificația luminoasă a celebrei formule a lui Kant „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”, cuvinte înscrise și pe stela funerară din Königsberg (…). Totuși, ca virtute și ca…
Justiţia reprezintă acea stare generală a societăţii care se realizează prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor legitime, fiind unul din mijloacele cele mai importante pentru garantarea respectului, protecţiei şi promovării drepturilor omului. Prin definiţie, aceasta trebuie să garanteze drepturile cetăţenilor…
Bine zicea Epicur „Răufăcătorul poate avea norocul să rămână ascuns, siguranța însă că va rămâne ascuns n-o poate avea”. Sau, dacă crezi că această idee s-ar putea reda mai bine așa: „Nu folosește celor ce păcătuiesc să se ascundă, fiindcă și dacă au norocul să se ascundă, siguranță nu au”…
Creştinismul consideră justiţia ca fiind expresie şi împlinire a unei voinţe transcendente, a voinţei lui Dumnezeu. Din punctul de vedere al doctrinei creştine, justiţia cunoaşte trei forme: justiţia divină (justitia Dei) – răsplăteşte răul cu binele, justiţia umană (justitia hominis) – răsplăteşte binele cu binele şi răul cu răul şi…
Dar dreptatea nu este doar una dintre virtuți, ci este, cum spune filosoful (Aristotel) într-un limbaj poetic, „suverană a virtuților, mai strălucitoare decât luceafărul de seară, mai strălucitoare decât luceafărul de zi”, citând totodată un proverb „dreptatea concentrează în ea întreaga virtute”, pentru ca apoi să adauge: „Dreptatea nu reprezintă…