Dreptul nu ține un discurs despre Justiție…

În încercarea sa de a pune lumea în ordine, individul își construiește structuri cognitive (morale, filozofice, economice, etc.) care nu pot surprinde complexitatea realității de la care s-a plecat în instituirea acelor repere. Cu alte cuvinte, (…) dreptul, ca sistem de repere comportamentale, nu ține un discurs doar despre justiție,…

Justiția reprezintă…

În cadrul statului de drept, justiția reprezintă una dintre valorile sale fundamentale, iar încrederea și respectul de care se bucură magistrații într-o societate democratică reprezintă garanții ale eficienței sistemului judiciar.  (I. Gârbuleț, Îndeplinirea condiției de bună reputație pentru judecătorii și procurorii în funcție, publicată în Revista Română de Jurisprudență nr.…

Pentru ca un interes…

Pentru ca un „interes” să constituie un drept, el trebuie să fie un „interes drept”. (E. Speranția, Introducere în filosofia dreptului, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1946, p. 306)

Coparentalitatea este ca vulturul cu două capete…

Soţii divorţaţi trebuie să îşi asume noile roluri parentale, să înveţe să se pună de acord unul cu celălalt, să găsească instrumente prin care să gestioneze constructiv părerile lor diferite cu privire la modul de creştere a copiilor. Exercitarea în comun a autorităţii părinteşti presupune, înainte de toate, că viziunea…

Inteligența artificială poate…

(…) inteligența artificială poate periclita prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare. (…) În trecut, adevărul era independent de observator, însă azi, în era inteligenței artificiale, conceptul de adevăr depinde de mașini, companii private și autorități publice (….) Trăim într-o lume în care ochii pot fi mințiți și urechile pot…

Lipsa lui Dumnezeu ar echivala cu neantul ființei umane…

Dacă Dostoievski spunea că totul ar fi permis în lipsa lui Dumnezeu, ipoteză ce ar echivala cu neantul ființei umane, permițându‑ne să parafrazăm, putem spune că absența unor principii și reguli de conviețuire socială care să reglementeze raporturile care se nasc în nebunia cotidiană de interese, reguli și principii ridicate…

Demnitatea este inerentă fiinţei umane…

Demnitatea (…) este inerentă fiinţei umane, iar respectarea cinstei, onoarei şi reputaţiei fiecăruia trebuie asigurată de toată lumea, în primul rând, de către autorităţile publice, dar şi de orice persoană fizică şi entităţile private de orice fel. Nu întâmplător deci legiuitorul, secular sau ecleziastic, naţional sau internaţional, consacră demnitatea omului…

„Buna-credință” este acea regulă….

Pentru a fi ocrotite, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință (…). „Buna-credință” este acea regulă morală care exprimă sau impune o voință sau un comportament conform cu așteptările celorlalți și, în cele din urmă, conform regulilor dreptului, ca formă de obiectivare a valorilor și intereselor comune, asumate de colectivitate sau…

Pentru judecător, cea mai potrivită personalitate…

Pentru judecător, cea mai potrivită personalitate este cea de tip introvert-reflexiv-senzorial, cu elemente de extrovert. Acesta trebuie să combine elemente din ambele tipuri de personalitate și să evite comportamentele de extremă, întrucât un judecător prea introvertit va avea probleme de comunicare, de lucru în echipă și, în unele situații, chiar…

Justiția urmărește…

Justiţia urmăreşte ca, în tratamentul dintre oameni, să fie exclusă orice disparitate care nu ar fi fondată pe consolidarea drepturilor fiecăruia, astfel că prescripţiile dreptului pozitiv sunt supuse controlului justiţiei. În ipoteza în care apar legi injuste, se impune schimbarea lor, eventual a ordinii existente, atunci când aceasta este un…

Dacă ar exista vreun alt bine…

 Dacă ar exista vreun alt bine în afară de valoarea morală, am fi mereu vânați de pofta de viață și de pofta de a avea tot ce ușurează viața, lucru intolerabil, fără limită și veșnic rătăcitor. (Seneca, Scrisori către Luciliu, traducere G. Guțu, Editura Humanitas, București, 2020, p. 258)