„Buna-credință” este acea regulă….

Pentru a fi ocrotite, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință (…). „Buna-credință” este acea regulă morală care exprimă sau impune o voință sau un comportament conform cu așteptările celorlalți și, în cele din urmă, conform regulilor dreptului, ca formă de obiectivare a…

Pentru judecător, cea mai potrivită personalitate…

Pentru judecător, cea mai potrivită personalitate este cea de tip introvert-reflexiv-senzorial, cu elemente de extrovert. Acesta trebuie să combine elemente din ambele tipuri de personalitate și să evite comportamentele de extremă, întrucât un judecător prea introvertit va avea probleme de comunicare, de…

Justiția urmărește…

Justiţia urmăreşte ca, în tratamentul dintre oameni, să fie exclusă orice disparitate care nu ar fi fondată pe consolidarea drepturilor fiecăruia, astfel că prescripţiile dreptului pozitiv sunt supuse controlului justiţiei. În ipoteza în care apar legi injuste, se impune schimbarea lor, eventual…

Dacă ar exista vreun alt bine…

 Dacă ar exista vreun alt bine în afară de valoarea morală, am fi mereu vânați de pofta de viață și de pofta de a avea tot ce ușurează viața, lucru intolerabil, fără limită și veșnic rătăcitor. (Seneca, Scrisori către Luciliu, traducere G.…

Libertatea de opinie și libertatea de conștiință…

Referitor la libertatea de opinie, este de la sine înțeles că o comunicare liberă nu poate fi precedată decât de analiza liberă a ideilor asupra căreia poartă. În egală măsură, (…) libertatea de opinie nu trebuie confundată cu libertatea de conștiință, prima…

Dreptatea corectivă presupune…

Dreptatea corectivă presupune existența judecătorului, ca intermediar, respectiv ca un termen mediu între plus și minus, adică între cel care suportă nedreptatea și cel care cauzează nedreptatea sau beneficiază de ea. (V. Stoica, Despre dreptate și imaginația juridică, JURIDICE ESSENTIALS)

Justiția întruchipează virtutea morală fundamentală…

Prin finalitatea sa, justiţia se situează printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relaţii sociale, deoarece întruchipează virtutea morală fundamentală, menită să asigure armonia şi pacea socială, la a căror realizare contribuie deopotrivă regulile religioase, morale si juridice. (O. M.…

Omul drept…

Căci sufletul este mai puternic decât orice soartă. El este acela care îndrumă faptele într-o parte sau alta, el este cauza vieții fericite sau nenorocite. Păcătosul întoarce toate lucrurile în rău, chiar pe cele care se arătau ca foarte bune. Omul drept…

Dreptatea ca virtute este…

Înainte de a edifica arhitectura conceptului de dreptate, Aristotel evidențiază legătura firească dintre virtute și practicarea virtuții. Nu este de ajuns ca actele îndeplinite în conformitate cu virtutea „să posede în sine calitățile respective pentru a fi înfăptuite”; mai trebuie ca acela…

Simțul dreptății are rădăcini evolutive străvechi…

La fel ca toate celelalte simțuri ale noastre și simțul dreptății are rădăcini evolutive străvechi. Moralitatea umană a fost modelată pe parcursul a milioane de ani de evoluție, adaptată la dilemele sociale și etice care se iveau în viața micilor grupuri de…

Principiul responsabilității presupune alegerea manierei…

Principiul responsabilității presupune alegerea manierei de exercitare a drepturilor subiective conștientizând urmările pe care acestea le pot avea asupra drepturilor altor persoane. În considerarea acestei dimensiuni a principiului, emițătorul comunicării publice are obligația de a opta pentru varianta minimal intruzivă în drepturile…