Excluderea normelor din gândire…

Materia vie se descompune dacă temperatura depășește o anumită limită maximală sau își pierde funcțiile caracteristice când temperatura scade sub o limită minimală. Aceeași situație se întâlnește și în cazul gândirii. Mintea omenească este supusă unor norme precise sau este…

În bătălia judiciară, orice compromis devine imposibil de obţinut…

Dacă un mediu familial echilibrat şi armonios conferă minorului premisele unei dezvoltări sănătoase, sub toate planurile, unul dezechilibrat şi conflictual constituie opusul, putând conduce, în funcţie de intensitatea conflictului, durata acestuia, vârsta minorului şi gradul de expunere la conflict, la…

Societatea creează legi…

Societatea creează legi (…). Speranția stabilește trei domenii din care decurge nevoia de supunere la norme: 1. legile vieții în general; 2. legile minții omenești; 3. însăși natura socialului. (V. Capcelea, Filozofia juridică, Editura Arc, București, 2011, p. 212)

Principiile fundamentale…

Principiile fundamentale sunt repere substanțiale pentru interpretarea și aplicarea normelor de procedură civilă, iar, dacă este nevoie pentru a se face analogia, asimilarea sau construcția juridică a normei. (C. Roșu, Drept procesual civil. Partea generală, Editura C. H. Beck, 2016,…

Orice interferență a statului…

La fel ca orice alți cetățeni europeni, ne bucurăm de un statut privilegiat, luând în considerare drepturile și libertățile consacrate de domnia legii și a statului de drept, caracteristică pluralismului instituit de legea fundamentală. Orice imixtiune, orice interferență a statului…

Libertatea are două laturi…

Libertatea are două laturi (…): libertatea negativă şi libertatea pozitivă. Prima – libertatea „negativă” – răspunde la întrebarea „Care este aria înăuntrul căreia subiectul – o persoană sau un grup de persoane – este sau trebuie să fie lăsat să…

Dreptul nu ține un discurs despre Justiție…

În încercarea sa de a pune lumea în ordine, individul își construiește structuri cognitive (morale, filozofice, economice, etc.) care nu pot surprinde complexitatea realității de la care s-a plecat în instituirea acelor repere. Cu alte cuvinte, (…) dreptul, ca sistem…

Justiția reprezintă…

În cadrul statului de drept, justiția reprezintă una dintre valorile sale fundamentale, iar încrederea și respectul de care se bucură magistrații într-o societate democratică reprezintă garanții ale eficienței sistemului judiciar.  (I. Gârbuleț, Îndeplinirea condiției de bună reputație pentru judecătorii și…

Pentru ca un interes…

Pentru ca un „interes” să constituie un drept, el trebuie să fie un „interes drept”. (E. Speranția, Introducere în filosofia dreptului, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1946, p. 306)

Coparentalitatea este ca vulturul cu două capete…

Soţii divorţaţi trebuie să îşi asume noile roluri parentale, să înveţe să se pună de acord unul cu celălalt, să găsească instrumente prin care să gestioneze constructiv părerile lor diferite cu privire la modul de creştere a copiilor. Exercitarea în…

Inteligența artificială poate…

(…) inteligența artificială poate periclita prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare. (…) În trecut, adevărul era independent de observator, însă azi, în era inteligenței artificiale, conceptul de adevăr depinde de mașini, companii private și autorități publice (….) Trăim într-o…

Lipsa lui Dumnezeu ar echivala cu neantul ființei umane…

Dacă Dostoievski spunea că totul ar fi permis în lipsa lui Dumnezeu, ipoteză ce ar echivala cu neantul ființei umane, permițându‑ne să parafrazăm, putem spune că absența unor principii și reguli de conviețuire socială care să reglementeze raporturile care se…

Demnitatea este inerentă fiinţei umane…

Demnitatea (…) este inerentă fiinţei umane, iar respectarea cinstei, onoarei şi reputaţiei fiecăruia trebuie asigurată de toată lumea, în primul rând, de către autorităţile publice, dar şi de orice persoană fizică şi entităţile private de orice fel. Nu întâmplător deci…

„Buna-credință” este acea regulă….

Pentru a fi ocrotite, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință (…). „Buna-credință” este acea regulă morală care exprimă sau impune o voință sau un comportament conform cu așteptările celorlalți și, în cele din urmă, conform regulilor dreptului, ca formă de…

Pentru judecător, cea mai potrivită personalitate…

Pentru judecător, cea mai potrivită personalitate este cea de tip introvert-reflexiv-senzorial, cu elemente de extrovert. Acesta trebuie să combine elemente din ambele tipuri de personalitate și să evite comportamentele de extremă, întrucât un judecător prea introvertit va avea probleme de…

Justiția urmărește…

Justiţia urmăreşte ca, în tratamentul dintre oameni, să fie exclusă orice disparitate care nu ar fi fondată pe consolidarea drepturilor fiecăruia, astfel că prescripţiile dreptului pozitiv sunt supuse controlului justiţiei. În ipoteza în care apar legi injuste, se impune schimbarea…

Dacă ar exista vreun alt bine…

 Dacă ar exista vreun alt bine în afară de valoarea morală, am fi mereu vânați de pofta de viață și de pofta de a avea tot ce ușurează viața, lucru intolerabil, fără limită și veșnic rătăcitor. (Seneca, Scrisori către Luciliu,…

Libertatea de opinie și libertatea de conștiință…

Referitor la libertatea de opinie, este de la sine înțeles că o comunicare liberă nu poate fi precedată decât de analiza liberă a ideilor asupra căreia poartă. În egală măsură, (…) libertatea de opinie nu trebuie confundată cu libertatea de…

Dreptatea corectivă presupune…

Dreptatea corectivă presupune existența judecătorului, ca intermediar, respectiv ca un termen mediu între plus și minus, adică între cel care suportă nedreptatea și cel care cauzează nedreptatea sau beneficiază de ea. (V. Stoica, Despre dreptate și imaginația juridică, JURIDICE ESSENTIALS)

Justiția întruchipează virtutea morală fundamentală…

Prin finalitatea sa, justiţia se situează printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relaţii sociale, deoarece întruchipează virtutea morală fundamentală, menită să asigure armonia şi pacea socială, la a căror realizare contribuie deopotrivă regulile religioase, morale si juridice.…

Omul drept…

Căci sufletul este mai puternic decât orice soartă. El este acela care îndrumă faptele într-o parte sau alta, el este cauza vieții fericite sau nenorocite. Păcătosul întoarce toate lucrurile în rău, chiar pe cele care se arătau ca foarte bune.…

Dreptatea ca virtute este…

Înainte de a edifica arhitectura conceptului de dreptate, Aristotel evidențiază legătura firească dintre virtute și practicarea virtuții. Nu este de ajuns ca actele îndeplinite în conformitate cu virtutea „să posede în sine calitățile respective pentru a fi înfăptuite”; mai trebuie…

Simțul dreptății are rădăcini evolutive străvechi…

La fel ca toate celelalte simțuri ale noastre și simțul dreptății are rădăcini evolutive străvechi. Moralitatea umană a fost modelată pe parcursul a milioane de ani de evoluție, adaptată la dilemele sociale și etice care se iveau în viața micilor…

Principiul responsabilității presupune alegerea manierei…

Principiul responsabilității presupune alegerea manierei de exercitare a drepturilor subiective conștientizând urmările pe care acestea le pot avea asupra drepturilor altor persoane. În considerarea acestei dimensiuni a principiului, emițătorul comunicării publice are obligația de a opta pentru varianta minimal intruzivă…

Dreptatea are ca scop…

Întrucât morala urmărește perfecționarea, armonia vieții sufletești, normele și valorile acesteia se referă la raporturile cu noi înșine. Este semnificația luminoasă a celebrei formule a lui Kant „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”, cuvinte înscrise și pe…

Justiţia este o stare generală a societății…

Justiţia reprezintă acea stare generală a societăţii care se realizează prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor legitime, fiind unul din mijloacele cele mai importante pentru garantarea respectului, protecţiei şi promovării…

Răufăcătorul poate avea norocul să rămână ascuns…

Bine zicea Epicur „Răufăcătorul poate avea norocul să rămână ascuns, siguranța însă că va rămâne ascuns n-o poate avea”. Sau, dacă crezi că această idee s-ar putea reda mai bine așa: „Nu folosește celor ce păcătuiesc să se ascundă, fiindcă…

Creştinismul consideră justiţia…

Creştinismul consideră justiţia ca fiind expresie şi împlinire a unei voinţe transcendente, a voinţei lui Dumnezeu. Din punctul de vedere al doctrinei creştine, justiţia cunoaşte trei forme: justiţia divină (justitia Dei) – răsplăteşte răul cu binele, justiţia umană (justitia hominis)…

Dreptatea este mai strălucitoare decât luceafărul de seară…

Dar dreptatea nu este doar una dintre virtuți, ci este, cum spune filosoful (Aristotel) într-un limbaj poetic, „suverană a virtuților, mai strălucitoare decât luceafărul de seară, mai strălucitoare decât luceafărul de zi”, citând totodată un proverb „dreptatea concentrează în ea…